Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a lansat joi, 22 ianuarie, la Forumului Economic Mondial de la Davos, inițiativa denumită „Consiliul pentru Pace” (Board of Peace), o structură internațională concepută pentru medierea și soluționarea conflictelor globale, în afara cadrului instituțional al Organizației Națiunilor Unite. Proiectul a fost prezentat oficial prin semnarea cartei fondatoare, în stațiunea elvețiană Davos.
UPDATE 4: Donald Trump a semnat Charta noii organizații și a afirmat că a reușit să crească cheltuielile pentru apărare ale aliaților NATO, cu excepția Spaniei, pe care a acuzat-o că „vrea să profite fără să contribuie”.
Liderii prezenți în sală semnează pe rând Charta, alături de Donald Trump.
Ceremonia de semnare s-a încheiat.
UPDATE 3: Donald Trump și-a continuat discursul, afirmând că capacitatea nucleară a Iranului a fost neutralizată și că liderii iranieni „mai aveau doar două luni până să dezvolte o armă nucleară”.
„Iranul vrea să negocieze, iar noi suntem deschiși la discuții”, a adăugat el.
UPDATE 2: Donald Trump a pătruns în sală și, după ce i-a salutat pe liderii prezenți, și-a prezentat propriile realizări în domeniul economic și în inițiativele de pace.
„Astăzi, lumea este mai bogată, mai sigură și mult mai pașnică decât era acum un an. Am stins toate acele incendii despre care mulți oameni nu știau, inclusiv eu”, a spus el.
UPDATE 1: Liderii țărilor invitate au început să pătrundă în sală.
Potrivit Associated Press, următoarele state au acceptat să se alăture Consiliului: Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Bahrain, Belarus, Egipt, Ungaria, Indonezia, Iordania, Kazahstan, Kosovo, Maroc, Pakistan, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan și Vietnam.
Lansarea Consiliului pentru Pace are loc la scurt timp după ce Donald Trump a renunțat la retorica dură privind Groenlanda, anunțând existența unui „cadru al unui viitor acord” și retrăgând amenințările privind tarife vamale și intervenții militare.
Ce este Consiliul pentru Pace și ce prevede carta fondatoare
Potrivit documentelor prezentate la Davos, Consiliul pentru Pace are un mandat extins, care depășește obiectivul inițial legat de reconstrucția Fâșiei Gaza, temă în jurul căreia a fost conceput proiectul.
Carta fondatoare prevede implicarea Consiliului în:
- medierea conflictelor armate
- gestionarea proceselor de pace
- coordonarea proiectelor de reconstrucție post-conflict
- facilitarea dialogului între state aflate în conflict
Inițiativa este prezentată de administrația Trump drept o platformă flexibilă și eficientă, însă este percepută de o parte a comunității internaționale ca o alternativă concurentă la ONU.
Un miliard de dolari pentru un loc permanent în Consiliu
Un aspect central al proiectului este contribuția financiară cerută statelor membre permanente. Pentru obținerea acestui statut, fiecare stat trebuie să plătească o taxă de un miliard de dolari, descrisă de Donald Trump drept „biletul de intrare” în Consiliul pentru Pace.
Președintele SUA a afirmat, la Davos, că Vladimir Putin a acceptat invitația de a participa la Consiliu. În replică, președintele rus a declarat că Ministerul de Externe al Federației Ruse a fost însărcinat să analizeze propunerea americană, fără a confirma explicit aderarea.
Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, a confirmat că va participa la noua structură inițiată de Donald Trump. De asemenea, mai multe state din Orientul Mijlociu, printre care Arabia Saudită și Qatar, și-au exprimat disponibilitatea de a se alătura proiectului.
În schimb, reacțiile din Europa au fost rezervate. Franța a respins explicit ideea aderării, iar Regatul Unit, aliat strategic al SUA și membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, și-a exprimat scepticismul față de legitimitatea și utilitatea Consiliului pentru Pace.
Potrivit unui oficial de rang înalt al administrației Trump, aproximativ 35 de lideri au acceptat deja invitația, dintr-un total de aproximativ 50 de invitații transmise.
Poziția României: Nicușor Dan exclude aderarea ca membru permanent
Potrivit informațiilor publicate de G4Media, președintele României, Nicușor Dan, a exclus, pentru moment, posibilitatea ca România să devină membru permanent al Consiliului pentru Pace. Un astfel de statut ar presupune și plata contribuției de un miliard de dolari.
Administrația Prezidențială a transmis anterior că autoritățile române desfășoară un proces de analiză a conținutului și implicațiilor Cartei Board of Peace, înainte de a lua o decizie oficială.
Lansarea Consiliului pentru Pace are loc într-un context internațional marcat de conflicte armate active, tensiuni între marile puteri și contestarea rolului instituțiilor multilaterale tradiționale. Inițiativa lui Donald Trump adaugă un nou element de incertitudine în arhitectura globală de securitate și cooperare.
Personal ONU, Personal Jesus, s.a.m.d.