Liviu Vornicu: Ce reprezintă Gates pentru umanitate, înger sau demon?

Analistul Liviu Vornicu, cetățean româno-american cu studii economice atât în România, cât și în Statele Unite, relatează pe scurt câteva din activitățile uneia din cele mai mari organizații filantropice din lume.

După ce s-a retras de la conducerea gigantului tech, familia Gates a decis să se dedice filantropiei creând fundația ce le poartă numele. Fundația Gates a început prin a fi foarte activă în domeniul sănătății, fiind un finanțator proeminent al Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF. Această fundație a fost cel mai mare sau al doilea cel mai mare contributor la bugetul OMS în ultimii ani.

În decembrie 2018, Fundația Bill și Melinda Gates avea active de 46,8 miliarde de dolari. Este considerată de către publicațiile de specialitate ca fiind cea mai mare fundație caritabilă din lume și distribuie mai multe fonduri în domeniul sănătății globale decât orice guvern.

Deși fundatia are mulți susținători și colaboratori în activitățile filantropice pe care le întreprinde, sunt, de asemenea, mulți critici care acuză că fundația Gates vorbește despre sănătate, dar facilitează lansarea unei forme de agricultură foarte subvenționate și toxice ale cărei substanțe agrochimice provoacă daune imense; vorbește despre atenuarea sărăciei și malnutriției și combaterea insecurității alimentare, dar susține un regim alimentar global injust, care este responsabil de perpetuarea insecurității alimentare, migrarea populației, deposedarea pământului, privatizarea bunurilor comune și politicile care îndepărtează sprijinul celor vulnerabili și marginalizați.

Toate aceste critici au ieșit la suprafață, deoarece în ultimele decenii fundația Gates a promovat un sistem de agricultură corporativă-industrială și întărirea unui regim alimentar global, care, prin însăși natura sa, alimentează și prosperă cu politici comerciale nedrepte. Totuși este ironic să clamezi de pe o parte susținerea sănătății globale, iar pe de altă parte să promovezi o agricultură industrială dependentă de produse agrochimice dăunătoare sănătății.

Mulți au ajuns să critice marile alocări de fonduri ale lui Gates către OMS considerând că pot fi motivul pentru care foarte multe rapoarte internaționale omit efectele chimicalelor (pesticide, ierbicide etc) asupra sănătății. În timp ce Gates promovează un model de agricultură intensivă bazat pe chimicale, care se potrivește cu nevoile și valorile lanțurilor de aprovizionare ale conglomeratelor agroalimentare, la nivel mondial există o spirală a ratei de îmbolnăvire, în special în Marea Britanie și S.U.A.

Conform lucrării din 2021 „Omniprezența produselor agrochimice în creștere: Noi întrebări pentru mediu și sănătate”, volumul de utilizare și de expunere la pesticide are loc la o scară fără precedent și de natură istorică mondială; substanțele agrochimice sunt acum omniprezente, deoarece circulă prin corpuri și medii; iar erbicidul glifosatul a fost un factor major în determinarea acestei creșteri a utilizării. Autorii afirmă că în 2015 Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului (IARC) a OMS a declarat glifosatul drept „probabil cancerigen”, dar această optică s-a schimbat în scurt timp, iar în 2020, Agenția pentru Protecția Mediului din S.U.A. a declarat că erbicidele pe bază de glifosat (EBG) nu prezintă niciun risc pentru sănătatea umană, aparent ignorând noile dovezi despre legătura dintre glifosat și limfomul non-Hodgkin, precum și impactul său non-cancer asupra ficatului, rinichilor și sistemului gastrointestinal.

Cu toate acestea, autorii menționează că glifosatul nu este singurul produs chimic care atinge o amploare pe scară largă, mai este și insecticidul imidacloprid, de exemplu, care acoperă majoritatea semințelor de porumb din Statele Unite, făcându-l cel mai utilizat insecticid din istoria americană. Conform unor studii oficiale doar între 2003 și 2009, vânzările de produse pe bază de imidacloprid au crescut cu 245%. Amploarea unei astfel de utilizări și efectele sale suprapuse asupra organismelor și mediului trebuie luate în considerare pe deplin, în special în țări cu capacități reduse de reglementare și monitorizare, unde pericolul este mai mare decât în țările dezvoltate.

Cercetătorul Carlos Javier Baier a publicat în 2017 o lucrare, ce conține referințe la multe studii din întreaga lume, care confirmă că erbicidele bazate pe glifosat dăunează dezvoltării creierului fetal și că expunerea repetată este toxică pentru creierul uman adult și poate duce la modificări ale activității locomotorii, sentimente de anxietate și tulburări de memorie.

În pofida tuturor semnalelor de alarmă trase de numeroși experți în domeniu rapoartele anuale privind serviciile agricole ale lui Phillips McDougall ne prezintă clar că utilizarea pesticidelor în California a crescut cu 10% din 2005 până în 2015, în timp ce utilizarea de către fermierii bolivieni, deși pornind de la o bază scăzută, a crescut cu 300% în aceeași perioadă. Utilizarea pesticidelor este în creștere semnificativă în țări atât de diverse precum China, Mali, Africa de Sud, Nepal, Laos, Ghana, Argentina, Brazilia și Bangladesh. Majoritatea țărilor cu niveluri ridicate de creștere au o aplicare slabă a reglementărilor și monitorizării mediului, precum și infrastructura superficială de supraveghere a sănătății.

Prioritatea principală a unei corporații este rezultatul final (cu orice preț, prin toate mijloacele necesare) și nu sănătatea publică. Obligația unui CEO este să maximizeze profitul, să capteze piețele și, în mod ideal, organismele de reglementare și de elaborare a politicilor.

De asemenea, corporațiile trebuie să asigure o creștere viabilă de la an la an, ceea ce înseamnă adesea extinderea pe piețe neexploatate până acum.

Pe lângă domeniul sănătății fundația Gates este un finanțator major al sistemului CGIAR (fost Grupul Consultativ pentru Cercetare Agricolă Internațională), ce reprezintă un parteneriat global al cărui scop declarat este acela de a lupta pentru un viitor în siguranță alimentară. Din 2003, CGIAR și cele 15 centre ale sale au primit peste 720 de milioane de dolari de la Gates. Ca parte a strategiei sale, fundația spune că dorește să asigure securitatea alimentară globală și să optimizeze sănătatea și nutriția.

Curios este faptul că, în pofida tuturor declarațiilor, Gates continue să ignore efectele dăunătoare asupra sănătății ale agrochimicelor, și menține la cote înalte promovarea interesele companiilor care fabrică produsele chimice utilizate în agricultură. Și acum, sub noțiunea de „urgență climatică”, Gates și colaboratorii săi promovează cele mai noi tehnologii, cum ar fi editare genetică, agricultură bazată pe date, servicii bazate pe cloud, „alimente” create în laborator, platforme monopoliste de comerț electronic cu amănuntul și tranzacționare etc., sub masca agriculturii de precizie.

Conform unui raport al renumitului journalist american, Mark Curtis, în prezent fundația Gates finanțează, proiectul Diversity Seek, o inițiativă globală de a obține brevete asupra colecțiilor de semințe prin cartografiere genomică, care ar putea permite ca un număr foarte mic de mari corporații să dețină bogata diversitate de culturi ce se află în băncile publice de semințe. De asemenea, mai sprijină financiar proiecte care implică alte corporații de produse chimice și de semințe, inclusiv DuPont, Syngenta și Bayer.

Activitățile lui Gates și ale colaboratorilor săi corporativi fac parte din strategiile de înlocuirea a micilor producători de alimente pentru dezvoltarea agriculturii industriale pe scară largă, care va putea satisfice nevoile lanțurilor globale de distribuție și aprovizionare dominate de capitalul agricol occidental.

Pentru a servi interesele acestor corporații prin marginalizarea agriculturii autohtone, au fost adoptate o serie de tratate și acorduri în diferite țări cu privire la drepturile crescătorilor și la proprietatea intelectuală pentru a împiedica fermierii să-și îmbunătățească, să împărtășească sau să replanteze în mod liber semințele lor tradiționale. De când a început acest lucru, mii de soiuri de semințe s-au pierdut, iar semințele corporative au dominat din ce în ce mai mult agricultura.

OAA (Organizația pentru Alimentație și Agricultură) a ONU estimează că la nivel global doar 20 de specii de plante cultivate reprezintă 90% din toate alimentele pe bază de plante consumate de oameni. Această bază genetică îngustă a sistemului alimentar global a pus atât securitatea alimentară, cât și sănătatea oamenilor în pericol grav.

De ce nu susține Gates abordările agroecologice? De-a lungul timpului diverse rapoarte la nivel înalt ONU au susținut agroecologia pentru asigurarea securității alimentare globale echitabile. Acest lucru ar lăsa agricultura micilor fermieri atât intactă, cât și independentă de agro-capitalul occidental, ceea ce, însă, contravine obiectivelor de bază ale corporațiilor pe care fundatia Gates le susține. Modelul lor de dezvoltare este bazat pe preluarea de vaste terenuri agricole și de crearea dependenței de inputurile corporative a puținilor fermieri independenți rămași în joc. Deci, ce reprezintă Gates pentru umanitate, înger sau demon?