Logica penibilă a Guvernului Orban: Nu majorează salariului minim pentru că mulți români au acest venit și ar putea crește prețurile!

Logica penibilă a Guvernului Orban! Într-o analiză referitoare la creșterea salariului minim, „strategii“ Guvernului Ludovic Orban susțin că măsura riscă să ducă la creșterea prețurilor la raft. Mai mult, România este statul UE cu cel mai mare procent de muncitori care sunt plătiți cu salariul minim. Cu alte cuvinte este vina oamenilor că trăiesc lunar cu un venit minim!

Analiza Executivului apare în punctul de vedere asupra unui proiect de lege care propune creșterea în tranșe anuale egale a salariului de bază minim pe țară garantat în plată, începând cu data de 1 ianuarie 2021, astfel încât până la data de 31 decembrie 2024, acesta să reprezinte 60% din salariul mediu brut pe economie.

„Impactul economic al majorării salariului minim:

În ultimii 3 ani, majorarea salariului minim brut pe ţară a condus la majorarea costului unitar cu forța de muncă și la scăderea profitabilităţii firmelor din sectoarele industriei producătoare de bunuri de consum. Această evoluţie s-a înregistrat și în 2019. În primul semestru al anului 2019, dinamica reală a costului cu forța de muncă a fost de 10,6% — iar dinamica reală a productivităţii de 4,7%. Observăm că se conservă un ecart din anii anteriori, chiar dacă acesta s-a mai redus, ceea ce arată că stabilirea salariului minim brut pe ţară, fără luarea în considerare a unor indicatori economici relevanţi, poate crea dezechilibru între muncă și capital“, se arată în analiza „marilor analiști economici“ ai Guvernului Ludovic Orban.

08:52, 29 Apr 2026

FOTO Crin Antonescu începe demascarea lui Ilie Bolojan! „Trebuia să depună mandatul!“

08:32, 29 Apr 2026

FOTO Fostul premier aruncă bomba! Victor Ponta propune ca AUR să preia șefia Senatului!

Logica penibilă a Guvernului Orban: E vina noastră căsuntem săraci!

În analiza făcută se arată că aproximativ 26% din populația României primește salariul minim. Cu alte cuvinte, oamenii sunt vinovați că trăiesc de pe o zip e alta și crșeterea ar reprezenta un effort prea mare pentru guvernarea liberală.

„În situația în care dinamica reală a productivităţii este sub dinamica reală a costului cu forța de muncă, datorită majorării salariilor, firmele vor avea înclinația de a transmite consumatorilor costul bunurilor și serviciilor vândute pentru a evita o scădere a profitului, ori își vor ajusta costurile, ceea ce pe termen scurt este mai puţin probabil. Pe ansamblu, trebuie reţinut că în situaţia în care dinamica reală a costului cu forța de muncă este peste dinamica reală a productivităţii, datorită majorării salariilor în termeni nominali, atunci preţurile în piaţă vor creşte, ceea ce are un efect de compensare a salariilor în termeni reali.

Conform datelor furnizate prin Consultation document C(2020) 83, România are cel mai ridicat procent al lucrătorilor salarizaţi în jurul salariului minim din total lucrători, dintre toate statele membre, la mare distanţă faţă de celelalte, respectiv aprox.26%. Următorul stat membru este Portugalia, cu un procent de 18% lucrători salarizați în jurul nivelului salariului minim din total lucrători”, maia arată analiza făcută de liberali.

Comisia Europeană vrea introducerea unui salariu minim la nivelul întregii UE

Comisia Europeană insistă asupra faptului că salariile minime care ar asigura că muncitorii din UE îşi câştigă un trai decent sunt cruciale pentru recuperarea din criza provocată de pandemia de COVID-19. De aceea, executivul european a lansat o nouă rundă de consultări cu partenerii sociali, scrie Euractiv.

„Toată lumea merită o viaţă decentă“, a declarat comisarul UE pentru piaţa muncii Nicolas Schmit, care a menţionat că angajaţii cu salarii mici „ne-au ţinut în viaţă societăţile şi economiile atunci când toţi ceilalţi au fost obligaţi să se oprească“ în timpul pandemiei, „însă, în mod paradoxal, ei vor fi cel mai puternic loviţi de criză“. Categoriile de angajaţi considerate esenţiale, impactul măsurilor de izolare şi declinul economic cauzat de criză au expus şi mai mult inegalităţile existente nu numai între statele Europei, ci şi în interiorul statele membre.