Lovitura de stat – Episodul 7. Turul doi înapoi!

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Un eveniment de o covârșitoare importanță și cu consecințe extrem de grave pe termen lung, lovitura de stat din România din data de 6 decembrie 2024 a fost analizată în profunzime de mai mulți experți, mai ales din zona dreptului constituțional, prin consultarea, atunci când a fost cazul, și a inteligenței artificiale. Concluziile acestui studiu, pentru care am primit permisiunea să îmi asum semnătura, le public, zi de zi, în zece episoade.

Din succesiunea actelor și inacțiunilor rezultă cel puțin aparența unei orientări instituționale convergente spre împiedicarea reluării turului II în forma prevăzută de lege.

CCR anulează; BEC transformă anularea în închidere totală; BEC se autodizolvă; Guvernul nu corectează; comisia tehnică nu clarifică; instituțiile cerute de CSAT să clarifice nu clarifică; Parlamentul nu controlează și nu cere socoteală; Avocatul Poporului nu apare clar ca intervenind; apoi Guvernul schimbă practic sensul legii prin HG și OUG.

Nu a fost o simplă greșeală punctuală, ci un șir de acte și omisiuni care au mers toate în aceeași direcție.

De ce este gravă soluția Curții de Apel privind „lipsa de interes”

Dacă un alegător care a votat într-un proces electoral legal nu are interes să conteste actul prin care acel proces este golit de efecte, atunci cine mai are interes?

Eu am votat; votul meu a fost integrat într-un proces legal; apoi statul a schimbat cadrul și a golit de conținut acel vot; iar instanța îmi spune că nu am interes. Interesul alegătorului nu este abstract, ci direct, personal și actual.

Mai apare și un alt aspect grav: Ministerul Public, care ar trebui să apere ordinea de drept și interesul general, a ridicat sau a susținut excepția lipsei de interes. Asta sporește paradoxul perceput public. Omul obișnuit se întreabă firesc: cum se poate ca tocmai o instituție chemată să apere legalitatea să contribuie la blocarea analizei pe fond a unui act cu asemenea impact?

Juridic, procurorul poate ridica excepții de procedură. Dar moral și public apare o contradicție puternică între rolul declarat de apărător al ordinii de drept și efectul practic al unei astfel de poziții.