Lovitură pentru Dominic Fritz! CCR a dat undă verde legii care îi poate lua mandatul de primar

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Curtea Constituțională a României a respins obiecțiile formulate împotriva prevederii care îi poate lăsa fără mandat pe aleșii locali aflați în conflict de interese sau incompatibilitate, dacă situația lor a fost stabilită definitiv de instanțe. Decizia îl vizează direct pe Dominic Fritz, președintele USR și primarul Timișoarei.

Fritz are deja o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a confirmat raportul Agenției Naționale de Integritate privind existența unui conflict de interese administrativ. Pe 18 iunie 2026, ÎCCJ i-a respins recursul și a menținut soluția Curții de Apel Timișoara.

Până în prezent, această hotărâre nu a dus la pierderea mandatului de primar. În baza legislației actuale, prefectul de Timiș i-a aplicat lui Dominic Fritzo sancțiune constând în reducerea indemnizației cu 10% timp de șase luni. Noua legislație privind integritatea poate schimba însă radical situația.

Dominic Fritz ar putea fi obligat să renunțe la Primăria Timișoara

Dacă președintele Nicușor Dan promulgă legea, noile prevederi vor intra în vigoare, iar Dominic Fritz ar urma să aibă la dispoziție 30 de zile pentru a-și pierde mandatul de primar, în condițiile legii. Ulterior, Primăria Timișoara ar putea ajunge în situația de a organiza alegeri locale anticipate.

Prevederea care a generat controversa se referă inclusiv la aleșii aflați deja în funcție, în cazul cărora incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, dacă perioada de interdicție de trei ani nu s-a încheiat.

Tocmai pentru că Dominic Fritz se află într-o astfel de situație, modificarea legislativă a ajuns să fie cunoscută în spațiul public drept „amendamentul Fritz”.

USR și PNL au contestat prevederea la CCR, invocând inclusiv principiul neretroactivității legii, prevăzut de Constituție. O sesizare distinctă împotriva Legii integrității a fost depusă și de președintele Nicușor Dan.

Cum a început cazul lui Dominic Fritz

Conflictul de interese stabilit în cazul lui Dominic Fritz își are originea în primul său mandat de primar.

Potrivit raportului ANI, în 2020, edilul a aprobat un document referitor la modificarea unui Plan Urbanistic Zonal. Documentația fusese întocmită de firma unui arhitect care îi acordase lui Fritz un împrumut de 25.000 de lei pentru campania electorală din acel an.

ANI a apreciat că relația financiară dintre cei doi, coroborată cu implicarea primarului în procedura administrativă, a dus la existența unui conflict de interese.

Dominic Fritz a contestat raportul și a susținut că procedura privind proiectul fusese începută în perioada mandatului fostului primar Nicolae Robu, iar intervenția sa a reprezentat continuarea unei proceduri administrative deja demarate. Instanțele nu au acceptat însă argumentele sale, iar în iunie Înalta Curte a dat verdictul definitiv.

Miza politică este uriașă pentru USR

Eventuala pierdere a mandatului nu ar reprezenta doar o problemă administrativă pentru Dominic Fritz. Acesta conduce în prezent USR, iar plecarea sa de la Primăria Timișoara ar reprezenta o lovitură majoră pentru partid.

Reprezentanții USR au acuzat că modificarea legislativă este construită special pentru înlăturarea lui Fritz și au criticat demersurile care ar putea duce la aplicarea noilor prevederi.

De cealaltă parte, PSD a acuzat USR și PNL că încearcă să îl protejeze pe liderul USR prin contestarea Legii integrității și a legat adoptarea acesteia de îndeplinirea unui jalon important din PNRR.

Legea, legată de o miză de sute de milioane de euro

Legea integrității este asociată unui jalon din PNRR, în joc fiind fonduri europene de aproximativ 770 de milioane de euro, cu termen pentru îndeplinire la finalul lunii august.

Ședința CCR în care a fost analizată legea a avut loc pe fondul controversei generate de întâlnirea dintre președinta Curții, Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, mai mulți judecători constituționali i-ar fi cerut explicații președintei CCR, iar dosarul privind Legea integrității a ajuns ulterior să fie raportat de judecătorul Csaba Asztalos.