Lovitură pentru giganții din energie! UE redeschide discuția despre taxarea „superprofiturilor”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Taxarea profiturilor excepționale obținute de companiile din sectorul energetic revine în centrul dezbaterilor europene. Comisia Europeană susține că statele membre au dreptul să decidă dacă și în ce condiții introduc astfel de taxe, în funcție de particularitățile propriilor piețe. În paralel, președinția irlandeză a Consiliului UE a anunțat că problema profiturilor excepționale din energie va fi analizată de miniștrii de Finanțe.

Subiectul a fost readus în atenție miercuri, 7 octombrie, în Parlamentul European, pe fondul presiunilor venite din partea mai multor state membre pentru o abordare coordonată la nivelul Uniunii. Discuțiile vizează inclusiv posibilitatea utilizării unor instrumente similare celor adoptate în timpul crizei energetice din 2022.

Șase state cer o abordare comună

Germania, Austria, Italia, Polonia, Portugalia și Spania au solicitat în luna august un cadru european pentru taxarea profiturilor considerate excepționale în sectorul energetic. Propunerea a fost transmisă președinției irlandeze a Consiliului UE.

În Parlamentul European, dezbaterea a fost deschisă de eurodeputata franceză Marie Toussaint, care a pledat pentru instituirea unei taxe aplicate în mod similar în toate statele membre.

„Pentru viitorul finanțării, să luăm exemplul marilor companii petroliere. Acestea au înregistrat profituri de peste 7 miliarde de dolari în doar șase luni în Uniunea Europeană. Și totuși, încă o dată, v-ați opus taxării acestor superprofituri pe care le-au obținut. Așadar, ce trebuie făcut? Cum pot fi scutite de orice responsabilitate pentru creșterea prețurilor la pompă și pentru efectele pe care aceasta le are și asupra climei? (…) Ceea ce cerem este ca această taxă să fie similară în întreaga Europă. Cum am putea să nu facem acest lucru când lipsesc 750 de milioane [n.r. de euro] pentru a putea finanța transformarea energetică de care avem nevoie?”, a declarat Marie Toussaint.

Comisia Europeană: statele decid dacă taxează profiturile excepționale

Comisarul european pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, a transmis că decizia privind introducerea unei astfel de taxe aparține statelor membre, care trebuie să țină cont de structura și particularitățile propriilor piețe energetice.

„Statele membre sunt cel mai bine plasate pentru a taxa profiturile excepționale, ținând cont de specificul sectorului energetic și al operatorilor locali”, a declarat Dan Jørgensen după dezbaterea din Parlamentul European.

Comisia Europeană spune că este pregătită să ofere statelor exemple de măsuri deja aplicate și să analizeze efectele acestora asupra pieței unice. În același timp, Executivul european lasă deschisă posibilitatea unor măsuri coordonate dacă evoluția prețurilor și situația din sector vor impune o intervenție suplimentară.

Profiturile companiilor energetice, discutate la ECOFIN

Președinția irlandeză a Consiliului UE a confirmat că problema profiturilor excepționale din energie va fi discutată la nivelul ECOFIN. Oficialii irlandezi au transmis că miniștrii de Finanțe vor analiza evoluțiile de pe piețele energetice și posibilitatea unor acțiuni coordonate la nivel european.

Discuția are loc într-un context în care prețurile energiei reprezintă în continuare o preocupare pentru gospodării și companii. La nivelul UE, dezbaterea se concentrează atât pe protejarea consumatorilor, cât și pe impactul unor eventuale taxe asupra investițiilor din sectorul energetic.

UE are deja precedentul din criza energetică

Ideea unei taxe pe profiturile excepționale nu este nouă la nivelul Uniunii Europene. În timpul crizei energetice din 2022, UE a introdus, prin Regulamentul 2022/1854, o contribuție temporară de solidaritate pentru companiile active în sectoarele petrolului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinării.

Mecanismul se aplica profiturilor impozabile din 2022 și/sau 2023 care depășeau cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile realizate în cei patru ani fiscali începând cu 2018. Contribuția avea o rată de cel puțin 33%, iar statele membre puteau introduce și măsuri naționale echivalente.

Banii obținuți puteau fi direcționați către sprijinirea populației și companiilor afectate de scumpirea energiei, reducerea consumului, investiții în eficiență energetică și energie regenerabilă sau protejarea locurilor de muncă.

Măsura a fost însă concepută ca una excepțională și temporară, pentru anii 2022 și 2023, astfel că nu se aplică automat situației actuale.

O nouă taxă europeană nu a fost decisă

Comisia Europeană nu exclude o eventuală intervenție comună, însă până în acest moment nu există o decizie privind introducerea unei noi contribuții obligatorii la nivelul întregii Uniuni.

Dan Jørgensen a subliniat că evoluția prețurilor trebuie urmărită atent și că UE trebuie să fie pregătită să folosească instrumente suplimentare pentru protejarea consumatorilor, dacă situația o va impune.

În același timp, Bruxelles-ul avertizează că orice măsură fiscală trebuie calibrată astfel încât să nu descurajeze investițiile în infrastructura energetică și în dezvoltarea unor surse de energie cu emisii reduse.

Astfel, dezbaterea privind „superprofiturile” energetice intră într-o nouă etapă: statele membre își păstrează libertatea de a acționa la nivel național, în timp ce la Bruxelles se analizează dacă este necesară o abordare coordonată pentru întreaga Uniune.