Maraton diplomatic fără rezultat. SUA cer 20 de ani fără program nuclear, Iranul acceptă doar 5

Statele Unite și Iranul încearcă să ajungă la un nou acord nuclear într-un context extrem de tensionat, marcat de sancțiuni economice severe și de presiunea militară exercitată de Washington. Deși discuțiile recente au abordat subiecte critice (de la controlul stocurilor de uraniu până la deblocarea unor fonduri de miliarde de dolari) pozițiile celor două state rămân profund divergente.

Un maraton diplomatic care a durat aproape 21 de ore, desfășurat la hotelul Serena Hotel Islamabad, s-a încheiat fără un acord concret.

Totuși, delegațiile au lăsat deschisă posibilitatea continuării negocierilor, în speranța că diferențele majore vor putea fi reduse în următoarele runde de discuții.

SUA propun înghețarea programului nuclear pentru două decenii

Una dintre cele mai sensibile teme a fost viitorul programului nuclear iranian. Washingtonul a venit cu o propunere radicală: suspendarea completă a activităților nucleare iraniene pentru o perioadă de 20 de ani.

Formula ar permite Iranului să susțină oficial că nu renunță definitiv la dreptul de a produce combustibil nuclear, drept garantat de tratatele internaționale. Totuși, în practică, programul nuclear ar fi blocat pentru o perioadă foarte lungă.

Vicepreședintele american JD Vance a declarat, înainte de a părăsi Islamabadul, că Washingtonul și Teheranul se află „la polii opuși” în privința garanțiilor pe termen lung că Iranul nu va construi o armă nucleară.

Potrivit oficialilor americani, obiectivul principal este obținerea unor garanții solide că programul nuclear iranian nu va deveni nici în prezent, nici în viitor o amenințare militară.

În replică, Teheranul a propus o soluție mult mai limitată: suspendarea activităților nucleare pentru maximum cinci ani. Propunerea nu este nouă, iranienii au prezentat o variantă similară și în februarie, la negocierile eșuate de la Geneva.

Acea rundă de discuții a contribuit la escaladarea tensiunilor cu Washingtonul. La scurt timp după eșecul negocierilor, președintele Donald Trump a ordonat atacuri asupra unor ținte iraniene, ceea ce a amplificat conflictul diplomatic.

Alte condiții dure impuse de Washington

Pe lângă limitarea programului nuclear, Statele Unite au introdus și alte cerințe majore în cadrul negocierilor:

• redeschiderea completă a traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz
• încetarea sprijinului acordat de Iran unor grupări precum Hamas și Hezbollah
• demontarea infrastructurii nucleare sensibile
• transferul în afara Iranului al stocurilor de combustibil nuclear

Teheranul respinge însă aceste cereri, în special ideea de a scoate din țară combustibilul nuclear.

Unul dintre cele mai tensionate subiecte este stocul de aproximativ 970 de livre de uraniu îmbogățit aflat într-o instalație subterană din Isfahan.

Washingtonul cere ca acest uraniu să fie transportat în afara Iranului pentru a elimina riscul fabricării unei arme nucleare. Oficialii americani au luat chiar în calcul trimiterea unor trupe care să securizeze depozitul.

Iranul refuză categoric această variantă și propune în schimb diluarea combustibilului nuclear, ceea ce ar prelungi perioada necesară pentru producerea unei bombe, dar ar permite păstrarea materialului pe teritoriul iranian.

Problema este că uraniul iranian este deja îmbogățit până la aproximativ 60% puritate, foarte aproape de pragul de 90% necesar pentru fabricarea unei arme nucleare.

Miza financiară: miliarde de dolari blocate

Pe lângă chestiunea nucleară, Iranul insistă asupra unei alte condiții esențiale: accesul la fondurile sale blocate de sancțiunile occidentale.

Teheranul cere deblocarea a aproximativ 6 miliarde de dolari provenite din vânzările de petrol, bani care se află în prezent în conturi restricționate din Qatar.

Disputa are și o dimensiune politică internă în SUA. Președintele Trump a criticat în repetate rânduri acordul nuclear din 2015 negociat de administrația Barack Obama, pe care l-a numit „un acord dezastruos”.

Principala critică a fost existența unor „clauze de expirare”, care ar fi permis Iranului să reia treptat îmbogățirea uraniului după 2030.

Deși negocierile s-au încheiat fără un rezultat concret, oficialii americani spun că discuțiile au fost „constructive”. Totuși, Casa Albă consideră că mingea se află acum în terenul Teheranului.

Vicepreședintele JD Vance a rezumat situația într-o singură frază: marea necunoscută este dacă Iranul va fi dispus să facă suficiente concesii pentru a ajunge la un acord.

În spatele ușilor închise, diplomații recunosc că diferențele sunt încă uriașe. Totuși, faptul că ambele părți negociază acum durata unei eventuale suspendări a programului nuclear sugerează că un compromis nu este complet exclus.