Marea Caspică – Cea mai mare întindere de apă din lume. Iată cum arată aceasta!

Deși este numită „mare”, Marea Caspică este de fapt cel mai mare lac endoreic (închis) de pe planetă, o întindere vastă de apă care nu are ieșire naturală către oceane. Suprafața sa impresionantă de aproximativ 371.000 de kilometri pătrați o face mai mare decât Germania și aproape cât Japonia. Apele sale conțin o salinitate medie mai scăzută decât a oceanelor, fiind un amestec între apă dulce și sărată, cu trăsături unice din punct de vedere ecologic și economic.

De-a lungul istoriei, ea a fost un important punct de legătură între culturi, civilizații și rute comerciale. Astăzi, rămâne un element central în ecuația energetică a regiunii.

Marea Caspică: caracteristici geografice și ecologice

Marea Caspică este un lac fără scurgere, ceea ce înseamnă că apa sa provine în principal din râuri precum Volga, Ural și Kura și se pierde doar prin evaporare. Deși poartă denumirea de „mare”, aceasta nu este conectată direct la oceanele lumii. Salinitatea sa variază de la nord la sud: în nord, este mai dulce datorită aportului mare de apă de râu, iar în sud devine mai sărată.

Adâncimea medie a Mării Caspice este de aproximativ 211 metri, dar în partea de sud atinge peste 1.000 de metri, făcând-o una dintre cele mai adânci întinderi de apă închisă. Clima din jurul mării influențează regimul hidrologic, iar variațiile de nivel ale apei au fost documentate de-a lungul secolelor, uneori afectând grav zonele de coastă și ecosistemele locale.

Din punct de vedere ecologic, Marea Caspică adăpostește o biodiversitate remarcabilă. Una dintre cele mai valoroase specii este sturionul, de la care se obține celebrul caviar. Însă pescuitul excesiv și poluarea au afectat populațiile de sturioni, ceea ce a dus la implementarea unor măsuri internaționale de protecție. Alte specii endemice, precum foca caspică, fac din această zonă una cu mare importanță conservativă.

Importanță economică și geopolitică

Marea Caspică este extrem de bogată în resurse naturale, în special petrol și gaze naturale. Rezervele sale sunt estimate la miliarde de barili de petrol și trilioane de metri cubi de gaze. Aceste resurse au atras investiții masive în infrastructura energetică, inclusiv platforme petroliere, conducte submarine și terminale de export.

Cu toate acestea, exploatarea resurselor Mării Caspice a generat dispute între țările riverane. Lipsa unei delimitări clare a granițelor maritime a dus, până recent, la conflicte legate de drepturile de foraj și de construcție a conductelor. În 2018, a fost semnată o convenție între cele cinci state, care stabilește reguli privind utilizarea mării, dar fără a rezolva toate aspectele legale legate de suveranitate.

În afară de energie, Marea Caspică are și un rol în transport și comerț. Porturile situate pe țărmurile sale, precum Baku (Azerbaidjan), Aktau (Kazahstan) sau Astrakhan (Rusia) sunt necesare pentru comerțul regional. De asemenea, turismul începe să se dezvolte, în special în stațiuni din Azerbaidjan sau Turkmenistan, deși impactul ecologic al industriei extractive rămâne o provocare majoră.

Marea Caspică este un spațiu complex, aflat la intersecția dintre natură, resurse și interese geopolitice. Cu o ecologie aparte și rezerve energetice semnificative, ea influențează direct dezvoltarea regiunii înconjurătoare. În ciuda provocărilor ecologice și politice, Marea Caspică rămâne un punct de interes major atât pentru cercetători, cât și pentru factorii de decizie din zonă. Explorarea și protejarea acestei regiuni reprezintă o misiune importantă pentru generațiile actuale și viitoare.