Aproape 3 din 4 lei cheltuiți de universitățile din România provin direct din bugetul de stat. Veniturile proprii (taxe, cercetare, contracte, servicii) acoperă doar 27% din necesarul actual de funcționare, relevă analiza Profit.ro.
11,7 miliarde de lei au costat, în anul 2024, cele 45 de universități de stat civile din România. Din această sumă, 8,53 miliarde lei (72%) sunt “subvenții de la bugetul de stat pentru instituții și servicii publice sau activități finanțate integral din venituri proprii”.
Unele univeristăți sunt mai dependente de stat, altele mai puțin
Analiza Profit.ro, care ia în calcul veniturile, cheltuielile și subvenția principală de la bugetul de stat (pentru că mai există și alte tipuri de subvenții de stat, dar de importanță mult mai mică), relevă că cea mai dependentă universitate de statul român este Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Aici, subvenția de 85 de milioane de lei acoperă 95,6% din venituri. Ca fapt divers, instituția a încheiat anul trecut cu deficit.
La polul opus, cel mai puțin dependentă de veniturile de la buget este Universitatea din Craiova, unde subvenția de 190 de milioane de lei, acoperă doar 45,8% din venituri. Tot ca fapt divers, Craiova a încheiat anul 2024 pe excedent bugetar. Rămâne instituția cu cel mai înalt grad de autofinanțare reală din țară, dintre toate cele 45 analizate.
:format(webp)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2026/01/uaic.jpg)
Cea mai mare subvenție nominală
Cea mai mare subvenție (în valoare absolută) din țară este dată Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București. Primește 870 de milioane de lei.
Ponderea în venituri este și ea însemnată, de 76,0%, dar în media națională. Este și cea mai mare instituție academică din țară ca volum financiar și ca număr de studenți, lucru care se va vedea în tabelul veniturilor, cheltuielilor și subvențiilor primite de cele 45 de universități din toată țara.
:format(webp)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2025/10/TUIASI.webp)
Top Universități România după mărimea veniturilor
:format(webp)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2026/01/WhatsApp-Image-2026-01-03-at-19.38.38-1.jpeg)
:format(webp)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2026/01/Universitatea-Stiintele-Vietii-Iasi-USV-Iasi-foto-radioiasi-scaled-1.jpg)
Calculând pe numărul anual de studenți, ponderile mari ale subvențiilor din învățământul de stat nu sunt deloc mari, fiind în fapt printre cele mai mici din Europa. Numărul total al populației școlare din Invatamant universitar (licenta, master, cursuri postuniversitare, doctorat si programe postdoctorale de cercetare avansata) a fost de 568.608 în 2024. Subvenția de 8,53 miliarde de lei înseamnă 15.000 lei per student.
:format(webp)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2025/11/O-imagine-cu-umf-iasi.jpg)
Cum este în afară
În Europa, universitățile de stat sunt ajutate de state în proporții diverse, uneori asemnănătoare cu cele din România, dar se observă o dependență în general mai mică de bugetul național, având activități diverse aducătoare de venituri.
De exemplu, Universitatea de Tehnologie din Brno (Cehia) are venituri de circa 218 milioane euro, din care numai 67% sunt subvenții de la stat. Comparabil cu Politehnica, la 76,0%.
Același lucru este, de exemplu, la Universitatea din Verona, care are venituri de 287 milioane de euro, tot cu 65% asistență de la stat.
Sursa: Profit.ro
Valoarea unei universități nu are legătură cu dimensiunea ei financiar-contabilă. Valoarea unei universități este dată de nivelul cunoașterii generate și diseminate.
Și de recunoaștere academica internațională. Stam foarte prost. Articolul mă îngrozește. Cum adică universitățile din Iași sunt fruntașe în utilizarea (tâlhărirea/furtul) banului public? Parca au autonomie. Sunt atât de slabe încât nu au venituri proprii? Dar de ce nu accesează fonduri europene? In concluzie, vorbim de un jaf acceptat de guvernanți. Extraordinar!!!
In acest moment, singura sursa semnificativa pentru veniturile proprii sunt taxele aplicate studentilor. Fonduri europene? Da, exista, firave, si sunt destinate pt orice altceva care este in afara de misiunea principala a unversitatii : didactic + cercetare.
Universitățile ieșene nu dispun de personal specializat in atragere de fonduri europene. Acestea înglobează personal slab calificat in domeniu provenind din rândul cunoștințelor. La usv s au pierdut zeci de milioane de lei unde funcționării angajați, fara experiență, au derulat proceduri de achiziție incorecte. Contestațiile i au scos din termene. Problema mare este că nimeni nu răspunde de incompetente. Mandatele nelimitate ale rectorilor fac că cunoștințele sa prospere in detrimentul specialiștilor.