Marțea cuțitelor lungi din PNL

Gata! Cuțitele au fost scoase de sub masă. În prezența președintelui Klaus Iohannis. Un președinte descumpănit, care nu a rezistat în poziția de arbitru al taberelor rivale din PNL. A cedat presiunii. S-a retras diplomatic. Îi lasă pe unii liberali să-i hăcuiască pe ceilalți. Și așteaptă neliniștit deznodământul. Cum poate riposta Ludovic Orban atacului năprasnic vent din direcția grupării Rareș Bogdan?

În fața președintelui, la întâlnirea organizată de acesta, având drept scop stingera din fașă a unui incendiu, gruparea anti-Orban s-a dezlănțuit. Rareș Bogdan a rămas vârful de lance. Dar în jurul lui s-au aliniat câțiva redutabili aliați. Și contestatari din ce în ce mai vehemenți ai modului în care este condus Guvernul. Cel mai redutabil aliat al lui Rareș Bogdan este Vasile Blaga. Singurul mare vulpoi din politica românească a deceniilor trecute rămas încă în picioare. Și care, într-un fel sau altul, conduce la rândul său un nucleu dur al fostului PDL. Dar la ședința inițiată de Klaus Iohannis alături de Rareș Bogdan s-au mai aliniat câteva piese grele. Florin Roman, care este șeful grupului parlamentar liberal din Camera Deputaților sau Dan Motreanu, una dintre eminențele cenușii ale partidului, constant în această calitate de cel puțin cinci ani. Cristian Bușoi și Robert Sighiartău.

Dar în cealaltă tabără? Cine l-a apărat cu o forță cât de cât proporțională cu cea a atacului pe un Ludovic Orban care aproape a stat cu capul în nisip? Cu adevărat doar Raluca Turcan. Numai că aceasta își apără de fapt propria piele. Propria cauză. Este viceprim-ministru în Guvernul Orban și dorește să-și păstreze această poziție. Orice seism serios o poate duce la vale. Și, în plus, spre deosebire de Rareș Bogdan, Raluca Turcan nu prea stârnește reacții de simpatie din direcția opiniei publice. Dimpotrivă.

Dar, în definitiv, pe ce s-au bătut cele două tabere sub ochii consternați ai președintelui Klaus Iohannis? Echipa lui Rareș Bogdan, cu acesta în frunte, a susținut un fapt greu de contestat. Și anume că Guvernul, în condițiile în care este condus de Ludovic Orban, a încercat din răsputeri să-și subordoneze partidul. Când de fapt normal e ca lucrurile să stea pe dos. Pentru că partidul este cel care a reușit să impună unei majorități din Parlament un Guvern minoritar. Ludovic Orban își datorează poziția partidului. Și, cu multă abilitate, echipa lu Rareș Bogdan, cu acesta în frunte, a adăugat că acest succes de etapă îi este datorat și președintelui Klaus Iohannis. Care s-a pus eroic de-a curmezișul „ciumei roșii”. Iar acum, iată, lui Ludovic Orban i s-a suit scroafa în copac. Și asta se petrece chiar atunci când popularitatea partidului se prăbușește dramatic.

În reuniunea de ieri s-a ajuns atât de departe, încât figuri marcante din PNL au contestat tocmai rezultatele acelor sondaje de opinie care indică procente mari ale partidului. S-a spus că acele sondaje reprezintă o capcană. Că este imposibil ca PNL să aibă încă 40% favoabilitate. Că nu are nici 37%. Și nici măcar 35%. Că astfel cum este condus și cum este umilit chiar de către președintele său, Ludovic Orban, se va duce mult în jos și va pierde alegerile. Locale și parlamentare. Indiferent ce decide Curtea Constituțională. Indiferent cine va hotărî, Guvernul sau Parlamentul, calendarul electoral. Și s-a vorbit neobișnuit de mult despre debandada din partid. S-a spus că sub Ludovic Orban, care de fapt nu se mai ocupă deloc de partid, PNL este în mare degringoladă din punctul de vedere al organizării și mobilizării sale.

Iar Ludovic Orban a stat mai mult cu nasul ascuns sub mască. Fără a se lua la trântă cu niciunul dintre contestatarii săi. În schimb, a dat nenumărate asigurări, de care opinia pubica s-a plictisit de mult, cum că statul este bine gestionat iar măsurile economice pe care le va lua – le tot ia de nu știu cât timp – vor conduce la rezultate bune și vor relansa imaginea PNL. Nu putea să facă mai mut decât atât. Dacă ar fi ripostat, nu ar fi făcut decât să-și înverșuneze adversarii, să le dea acestora apă la moară, eventual chiar pentru atacuri letale.

S-a vorbit și despre remaniere. Fără prea multe detalii. Dar este clar ce vor unii și alții. Ludovic Orban ar dori să măture de pe tabla de șah piesele unor rivali susținuți de tabăra Rareș Bogdan, la grămadă cu câțiva miniștri care și-au mâncat credibilitatea în rândul populației. În timp ce Rareș Bogdan socotește că se apropie momentul unui asalt final. La capătul căruia Guvernul să se subordoneze partidului, cu sau fără Ludovic Orban la vârf. Iar la comanda partidului, Guvernul să renunțe la tot felul de trăsnăi și să se apropie mai mult de trendul opiniei publice.

Dar președintele Klaus Iohannis? Acesta, referitor la subiectul fierbinte al unei remanieri, s-a mărginit în a enunța sec un principiu cu caracter general. Și anume faptul că modul în care este alcătuit Guvernul, componența acestuia, schimbările în echipă reprezintă apanajul premierului. Un principiu cât se poate de corect. De neatacat. Dar gol în conținut. Pentru că, firește, căpitanul este cel care își alege echipa. Iar căpitanul este premierul. Numai că echipa are și un antrenor. Ea aparține unui club. Și are în spate o galerie. Așa că până la urmă totul trebuie luat în calcul. Eu nu cred că președintele Klaus Iohannis a fost evaziv pentru că i-ar fi frică de unii sau de alții. Eu cred că a fost evaziv pentru că a ajuns la concluzia că în acest punct în care se află, războiul liberalo-liberal nu poate fi oprit. Și așteaptă să se dumirească asupra taberei care are șanse mai mari. În mod cert, timpul lucrează în favoarea lui Rareș Bogdan. Și sapă la temelie credibilitatea lui Ludovic Orban. În curând, acestuia îi trece timpul. Să nu fie însă prea târziu pentru PNL. Pentru că, într-o asemenea eventualitate, Klaus Iohannis va trebui să caute o altă soluție. Ghici ghicitoarea mea care?