Sistemul național de medicină legală avertizează că se află într-o situație financiară și operațională critică, iar activitatea ar putea fi restrânsă progresiv la cazurile urgente. Reprezentanții instituțiilor cer intervenția rapidă a Guvernului, reclamând reduceri bugetare, lipsa personalului, tarife neschimbate din 2006 și facturi neachitate de instituțiile judiciare.
Consiliul Superior de Medicină Legală, Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” și Sindicatul Rețelei de Medicină Legală au transmis joi, 20 august, un avertisment public către autoritățile judiciare, executive și bugetare. Potrivit acestora, problemele financiare au ajuns într-un punct în care întreaga rețea riscă să nu mai poată susține activitatea obișnuită.
Reprezentanții medicinei legale spun că, dacă nu vor fi găsite rapid soluții pentru finanțare, lucrările care nu reprezintă urgențe medico-judiciare vor avea termene de soluționare nedeterminate.
Buget mai mic, costuri mai mari și tarife rămase la nivelul anului 2006
Una dintre principalele probleme reclamate este diferența dintre banii alocați pentru serviciile medico-legale și costurile reale de funcționare ale laboratoarelor și institutelor.
Pentru anul 2026, subvențiile de la bugetul de stat au fost reduse cu 10,5%, în timp ce cheltuielile de personal au fost diminuate cu 14,2%. În același timp, autoritățile au estimat că veniturile proprii ale sistemului vor crește cu 122,8%.
Reprezentanții medicinei legale susțin că această estimare nu poate fi atinsă în condițiile în care tarifele pentru serviciile medico-legale sunt stabilite încă din 2006, prin HG nr. 1609/2006.
De exemplu, o autopsie medico-legală standard este tarifată la 302 lei, în timp ce costul real estimat pentru 2026 este cuprins între 840 și 1.240 de lei. În cazul unei examinări traumatologice, tariful este de numai 38 de lei, față de un cost estimat între 135 și 190 de lei.
Și investigațiile toxicologice sunt afectate. O determinare toxicologică prin spectrometrie de masă este tarifată la 378 de lei, în timp ce costul estimat ajunge la 720-1.030 de lei. Pentru imagistica postmortem, tariful este de 40 de lei, iar costurile reale sunt estimate la 300-430 de lei.
Angajați care nu și-au primit salariile la termen
Situația financiară a început deja să producă efecte asupra angajaților. Reprezentanții sistemului afirmă că, la Serviciul Județean de Medicină Legală Brașov, drepturile salariale aferente lunii iulie 2026 nu au fost plătite la termenul legal, respectiv 15 august.
În plus, instituțiile de medicină legală reclamă întârzieri mari la plata serviciilor efectuate pentru parchete, instanțe și poliție. Unele facturi ar fi rămas neachitate de mai multe luni sau chiar de ani, existând, potrivit comunicatului, restanțe încă din 2023.
Reprezentanții medicinei legale susțin că, în aceste condiții, instituțiile ajung practic să finanțeze activitatea sistemului judiciar din propriile fonduri, bani care ar trebui folosiți pentru salarii, reactivi și funcționarea laboratoarelor.
Problemele financiare sunt însoțite de un deficit sever de personal. La INML București, activitatea de prosectură, care presupune realizarea autopsiilor, este asigurată uneori de doar doi autopsieri, dintr-un total de patru necesari pentru acoperirea prin rotație a concediilor și a perioadelor fără plată.
Și laboratoarele de Toxicologie, Genetică Judiciară, Serologie și Tanatochimie sunt în pericol, pe fondul pensionărilor și al blocării posturilor vacante.
Reprezentanții sistemului acuză promisiuni guvernamentale abandonate
Conducerea medicinei legale susține că măsurile restrictive au fost aplicate în ciuda unor promisiuni făcute de Ministerul Sănătății.
Potrivit comunicatului, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ar fi garantat public că institutele de medicină legală vor fi exceptate de la reducerile cheltuielilor de personal prevăzute de OUG nr. 7/2026. Reprezentanții sistemului afirmă că această promisiune nu a fost respectată.
În același timp, proiectul pentru actualizarea tarifelor medico-legale, aflat în transparență încă din 2023, ar fi fost retras din circuitul de avizare al Ministerului Sănătății.
Efectele unui blocaj s-ar putea vedea direct în anchetele penale. Autopsiile, expertizele și analizele medico-legale sunt esențiale în dosarele privind omoruri, decese suspecte, accidente rutiere sau agresiuni sexuale.
Întârzierile ar putea afecta și familiile persoanelor decedate, inclusiv prin amânarea eliberării documentelor necesare pentru înmormântare.
Instituțiile din domeniu avertizează inclusiv asupra riscului unor noi condamnări ale României la CEDO. În comunicat este amintită cauza Eugenia Lazăr împotriva României, în care statul român a fost condamnat în 2010 pentru probleme legate de expertiza medico-legală.
Ce solicită medicina legală de la Guvern
Pentru evitarea blocajului, Consiliul Superior de Medicină Legală, INML „Mina Minovici” și Sindicatul Rețelei de Medicină Legală cer măsuri într-un interval de cel mult 10 zile.
Printre solicitări se numără alocarea urgentă a fondurilor pentru plata salariilor și achiziționarea reactivilor necesari, precum și constituirea unei celule de criză care să reunească Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Ministerul Public, MAI și CSM.
Reprezentanții sistemului cer și exceptarea medicinei legale de la măsurile restrictive prevăzute de OUG nr. 7/2026, deblocarea posturilor vacante esențiale și achitarea restanțelor acumulate de parchete, instanțe și poliție.
De asemenea, aceștia solicită ca, pe viitor, facturile pentru serviciile medico-legale să fie plătite în maximum 30 de zile și ca Guvernul să reia procedura de actualizare a tarifelor la nivelul costurilor reale din 2026.
„Statul care își lasă infrastructura probatorie fără salarii, fără posturi, fără tarife și fără plăți își diminuează propria capacitate de a află adevărul. Justiția va fi blocată prin subfinanțare deliberată și prin promisiuni abandonate. Refuzăm să mai acoperim acest blocaj cu sacrificiul personal al oamenilor noștri”, conchide conducerea medicinei legale.