Verdictul care poate arunca în aer bugetul: ÎCCJ decide soarta restanțelor magistraților

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Înalta Curte de Casație și Justiție așteaptă astăzi, 20 august, verdictul definitiv în procesul intentat Guvernului pentru plata restanțelor salariale ale magistraților. Miza este uriașă: statul ar mai avea de achitat aproape 1 miliard de euro, după ce în ultimii ani au fost deschise peste 20.000 de procese privind drepturile salariale.

Decizia urmează să fie pronunțată chiar de instanța supremă, aceeași instituție care a chemat Guvernul în judecată. Verdictul a fost deja amânat de trei ori.

În luna mai, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză ÎCCJ și a obligat Executivul să asigure plata restanțelor în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Instanța a stabilit și sancțiuni severe în cazul în care Guvernul nu respectă obligația: o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, plus penalități de 1% pe zi din suma datorată.

Premierul Ilie Bolojan a estimat că penalitățile ar putea ajunge la aproximativ 9 milioane de euro pe zi.

Guvernul cere intervenția CCR și CJUE

Executivul și Ministerul Finanțelor au contestat hotărârea Curții de Apel și au dus cazul la instanța supremă. În cadrul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a se stabili dacă o instanță poate obliga Executivul să aloce fonduri suplimentare și dacă judecătorii pot stabili drepturi salariale care depășesc limitele prevăzute în bugetul aprobat prin lege.

Guvernul a cerut, de asemenea, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene și suspendarea procesului până la pronunțarea unui răspuns de la CJUE.

ÎCCJ a deschis procesul împotriva Guvernului la sfârșitul lunii martie, după ce plata unor restanțe salariale ale magistraților a fost amânată, iar fondurile prevăzute inițial pentru aceste plăți au fost redirecționate către măsurile sociale destinate persoanelor vulnerabile.

Conducerea instanței supreme a acuzat Executivul de „refuzul nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive”.

Curtea de Apel București a soluționat cauza chiar de la primul termen și a obligat Guvernul să facă toate demersurile bugetare necesare pentru plata drepturilor restante către judecători și celelalte categorii profesionale din justiție.

Dacă hotărârea rămâne definitivă, Executivul va avea la dispoziție doar 10 zile pentru efectuarea plăților. În caz contrar, se aplică amenzile și penalitățile stabilite de instanță.

Conflictul a ajuns și la CCR

Disputa dintre Guvern și ÎCCJ a depășit însă sala de judecată. La începutul lunii iulie, Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională, invocând existența unui conflict juridic de natură constituțională între Executiv și instanța supremă.

Premierul a susținut că instanțele nu au competența de a decide modul în care sunt distribuite fondurile publice și a acuzat o ingerință în activitatea Executivului.

Conducerea ÎCCJ a respins acuzațiile și a afirmat că declarațiile premierului „afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor”.

CCR a analizat sesizarea pe 16 iulie, însă a amânat pronunțarea până pe 23 septembrie.

Astfel, verdictul așteptat astăzi în procesul privind restanțele salariale poate avea consecințe financiare majore pentru bugetul de stat și poate adânci conflictul dintre Guvern și instanța supremă.