Eveniment-Social

Mesaj alarmant, despre starea Educației din România, lansat de un important profesor universitar din Iași: „E de neconceput să apară Educație într-un spațiu eterat, fără context, fără nimeni, fără nimic…”, avertizează prof. univ. dr. Constantin Cucoș

Publicat: 03 nov. 2020
Ce spune prof. univ. dr. Constantin Cucoș de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea
Prof. univ. dr. Constantin Cucoș, reputat specialist în România la nivel de Pedagogie și Științe ale Educației, trage un semnal de alarmă în contextul Educației pe fondul pandemiei de COVID-19

Prof. univ. dr. Constantin Cucoș trage un semnal de alarmă legat de starea Educației din România pe fondul pandemiei de COVID-19!
Acesta, Director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic universitar la Facultatea Pedagogie și Științe ale Educației, respectiv coordonator al unui masterat didactic, arată că: „Acțiunea educațională nu este un simplu «joc» formal… E de neconceput să apară Educație într-un spațiu eterat, fără context, fără nimeni, fără nimic…”

Reputatul specialist, Prof. univ. dr. Constantin Cucoș trage un semnal de alarmă legat de starea Educației din România pe fondul pandemiei de COVID-19 și a învățării on-line ! Acesta este director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD), universitar la Facultatea Pedagogie și Științe ale Educației din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, respectiv coordonator al unui masterat didactic.

Prof. univ. dr. Constantin Cucoș consideră că acțiunea educațională nu este un simplu „joc” formal și că este de neconceput să apară Educație într-un spațiu eterat, fără context, fără nimeni, fără nimic…

„Acțiunea educațională nu este un simplu «joc» formal, care presupune o combinatorică de intenționalități, actori, valori de transmis etc., ci și antrenarea unui cadru existențial, a unui fond natural, dat, ontic, tangibil care nu poate fi neglijat. Ca să faci educație trebuie să iei în seamă dimensiuni naturale ale actorilor antrenați în acest proces, dar și date care țin de contextul instrumental al formării «dotări corespunzătoare, resurse material-financiare sau de timp, suporturi de învățare, logistică specifică etc.»”, arată prof. univ. dr. Constantin Cucoș.

Pe de altă parte, el menționează că e esențial ca ceva să se întâmple din punct de vedere educațional, e necesar să pre-existe o serie de entități antropologice sau de suporturi materiale, obiective. E de neconceput să apară Educație într-un spațiu eterat, fără context, fără nimeni, făra nimic!

Actorii antrenați în Educație, în datul și corporalitatea lor biologică, cu predispoziții native, achizitive, aspiraționale, vocaționale: educații, aflați pe anumite trepte de dezvoltare psiho-genetică…

În plus, reputatul specialist arată că ontologia Educației reprezintă acel orizont reflexiv ce vizează datul educativ, trăsăturile „ființiale” ale spațiului paideic: potențialul genetic și bio-psihic al actorilor implicați, resursele materiale desfășurate, predeterminările onticului social asupra faptului educațional, resursele financiare asumate de comunitate, condițiile socio-istorice determinate, disponibilitățile de timp etc.

„În cuprinsul acestui orizont existențial pot fi evocate mai multe componente, fiecare dintre acestea având fizionomii sau dinamici aparte, grade diferite de consistență materială, de impact asupra procesualității educaționale, de prezență sau influență în dispozitivul formativ, după cum urmează: Actorii antrenați în Educație, în datul și corporalitatea lor biologică, cu predispoziții native, achizitive, aspiraționale, vocaționale: educații, aflați pe anumite trepte de dezvoltare psiho-genetică; educatorii, cu anumite abilități, capabilități sau competențe «predeterminate, dar și formate» în a-i educa pe alții, părinți ai copiilor cu grade diferite de «implicare» instrucțional-educativă, alți actori ce țin de comunitatea dată «administrativă, culturală, religioasă etc.»”, dezvoltă prof. univ. dr. Constantin Cucoș.

Cadrul natural, geografic, climateric în care se exercită acțiunile de formare, pot înlesni sau îngreuna exercițiul formativ și accesul la Educație

Pedagogul consideră cadrul natural, geografic, climateric în care se exercită acțiunile de formare responsabil să înlesnească sau să îngreuneze exercițiul formativ și accesul la Educație; condițiile de climă sau de ordin geografic ce pot influența sau predispune pe educați la a accede/interioriza/valoriza – în mai mare sau mai mică masură – ceea ce comunitatea oferă în materie de Educație (unele sunt oportunitățile de învățare în țări cu clima temperată, altele în cele cu clima caldă, polară, sub-polară etc.).

„Cadrul material construit, «artificial» în care se realizează educația: mediul socio-economic în care se exercită educația «urban-rural, munte-șes, industrial-agrar etc.», structuri materiale sau grad de înzestrare a școlilor, dotări cu mijloace de învățământ corespunzătoare, accesibilitate la suporturi de învățare «tradiționale, digitale, informaționale», microclimat fizic «aerisire, iluminat, căldură», condiții de locuit, hrană, transport ale educabililor etc. Structuri suportive, material-financiare ce pot veni de la familie, stat, entități asociative etc. ce pot propensa sau edifica un anumit sprijin sau etos în favoarea educației: de la cheltuielile aferente suportate de familie până la aportul bugetar al statului pentru sistemul de învățământ”, mai punctează prof. univ. dr. Constantin Cucoș de la „Cuza”.

Mediul socio-istoric, cu actori sau gesticulații specifice care, prin pârghii administrative, politice sau normative, configurează un cadru educațional în consens, într-o măsură mai mică sau mai mare, cu aspirații, interese, presiuni ce devin manifeste la un moment dat

Profesorul mai vorbește și despre avansul tehnic și tehnologic, materializat în instrumente sau echipamente integrate dispozitivului educativ, ce devine, el însuși, vector al potențării și eficientizării actului educațional, dar și despre modele organizaționale sau procesuale ale timpului, mai mult sau mai puțin adecvate sau oportune, ce se pot întrezări la nivelul tuturor interacțiunilor formative sau al derulării actului educativ.

„Un anumit mental social pre-existent, un etos sau un cadru cultural dat, un savoir specific ce devine referențial sau baza valorică ce este «predată», interpretată și îmbogățită corespunzător la nivelul structurilor de formare ale epocii. Compoziția populațională a celor care urmează să fie educați «ca dinamică numerică, apartenențe etnice, lingvistice, religioase etc.», formabili ce pot avea aspirații diferite, compozite, divergente, antagonice etc. O anumită metafizică dominantă, o concepție asumată pentru un timp într-un anumit areal «geografic, politic», o presiune a vremii ce configurează modelul de om și de formare a acestuia”, detaliază prof. univ. dr. Constantin Cucoș.

Un context cosmic sau antropologic marcat de disfuncțiuni, evoluții catastrofice, accidente istorice din perspectiva prezervării naturii, a mediului, a existenței sau a perpetuării umane

Așadar, specialistul arată că în raport cu aceste determinări, dispozitivul educațional, cu toate componentele și interacțiunile acestuia (actori, finalități, conținuturi, strategii, moduri de evaluare etc.), se mișcă permanent, combinând în diferite feluri și condiționând, în consecință, implicarea factorilor educației, calitatea educației, consistența procesului, nivelul performanțelor elevilor etc.

„Astfel de dimensiuni, ce țin de preexistentul educațional, sunt puse în discuție de topici precum: Psihologia educației, Psihologia dezvoltării, Psiho-sociologia grupurilor de învățare, Sociologia educației, Politica educațională, Economia educației, Demografia școlară, Ergonomia educației, Tehnologia și metodologia instruirii etc”, a conchis prof. univ. dr. Constantin Cucoș de la Universitatea „Cuza” din Iași.





Comentarii
  • Dom’ profesor, vorbiti domnule, clar, fara cuvine pompoase.
    Ce trebuie facut de maine, concret.Ce ati face d-voastra maine? Dar poimaine? Dar saptamana ce vine? Asa, in situatia in care ne aflam noi, care sunt solutiile, incuvinte putine si simple?

  • Corect este „invatamant”, nu „educatie”. Spunem „am invatat la fizica”, nu „m-am educat la fizica” – argumentul apartine unui bun prieten, universitar.

    Unul din taskurile mele este selectia pe tehnic a absolventilor care aplica pentru un job in firma. De cand in loc de scoala se face educatie in sus, educatie in jos, nivelul absolventilor s-a prabusit.
    Sa-mi spuna si mie un expert din astia in educatie, cum este si profesorul asta, la ce-i trebuie tehnicianului electronist muzica, desen si socio-umane? Ca inteleg ca de la ei, de la expertii astia, vine aberatia asta. Mai bine ar face mai multa fizica . Din 10, daca 1-2 stiu sa aplice Kirchhoff.

Adauga un comentariu