Milioane de pensionari ar putea să nu mai primească pensie, avertizează economistul Adrian Negrescu care explică faptul că problemele reale vor începe într-un viitor nu foarte îndepărtat.
Totul are legătură cu faptul că în doar câțiva ani vor începe să iasă la pensie așa spusă generație a decrețeilor. Adică câteva milioane de persoane vor ieși într-un timp foarte scurt la pensie.
Milioane de pensionari ar putea să nu mai primească pensie! De când încep problemele
România se află într-o situație economică delicată, care ar putea afecta grav milioane de pensionari. Deși oficialii transmit constant mesajul liniștitor că „există bani pentru pensii”, datele financiare reale contrazic optimismul. Bugetul pensiilor are un minus uriaș, de peste 80 de miliarde de lei, iar soluțiile puse pe masă de autorități se reduc, în mare parte, la împrumuturi și la tăierea fondurilor pentru investiții.
Analistul financiar Adrian Negrescu a explicat pentru WOWbiz cât de mare este pericolul. În opinia sa, sistemul public de pensii funcționează ca o bombă cu ceas. În următorul deceniu, aproape 1,6 milioane de români din generația „decrețeilor” – cei născuți în anii ’50, ’60 și începutul anilor ’70 – vor intra în rândul pensionarilor. Problema majoră este că nu există suficienți angajați care să le ia locul în economie și, implicit, să contribuie la plata pensiilor.
Negrescu amintește că pensiile nu vin din „bani de stat”, ci din contribuțiile celor care muncesc în prezent. Or, dacă baza de contribuabili scade dramatic, sistemul nu mai are cum să reziste.
Care sunt soluțiile din ieșirea din impas?
Singurele variante pentru a evita colapsul ar fi, spune el, reducerea taxării muncii și crearea de locuri de muncă reale în România. În caz contrar, statul va continua să plătească anual peste 200 de miliarde de lei pentru pensii, dar va încasa din contribuții doar aproximativ 120 de miliarde. Diferența – peste 80 de miliarde – este acoperită prin împrumuturi și prin redirecționarea banilor care ar trebui să ajungă la sănătate sau în proiecte de infrastructură.
În timp ce specialiștii trag semnale de alarmă, oficialii încearcă să tempereze îngrijorările. Ministrul Muncii, Florin Manole, a afirmat recent că nu există niciun risc imediat și că pensiile pentru 2025 sunt asigurate. El a recunoscut însă că acest lucru va fi posibil doar prin „economii” – mai exact, prin amânarea unor investiții planificate.
Chiar și premierul Ilie Bolojan a recunoscut, în luna august, că România ar putea ajunge la incapacitate de plată în următoarele șase luni, dacă nu sunt reduse drastic cheltuielile.
Paradoxul este evident: statul promite siguranță pensionarilor, dar realitatea arată că România trăiește pe datorie pentru a-și onora aceste plăți. Deficitul uriaș al bugetului de pensii nu doar că subminează stabilitatea financiară, ci pune în pericol și domenii esențiale, precum sănătatea sau investițiile, transformând sistemul într-un sac fără fund.