Ministrul Mediului anunță că a fost semnat primul contract de împădurire prin PNRR

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, anunţă, joi, că a fost semnat primul contract de împădurire prin PNRR, transmite Agerpres.

„Astăzi am semnat primul contract de împădurire finanţat din PNRR: la Scorniceşti, în judeţul Olt, împădurim aproape 83 de hectare de teren agricol. Asta înseamnă că vom elimina peste 10.000 de tone de CO2 din atmosferă în decurs de 20 de ani şi în acelaşi timp proprietarii vor beneficia anual de o subvenţie de 456 de euro pe hectar de la MMAP în aceşti ani”, a scris, joi, pe Facebook, Tanczos Barna.

Ministrul Mediului anunţă, de asemenea, care este obiectivul UDMR la guvernare: ”Să protejăm pădurile, să gestionăm durabil acest sector, respectiv să acordăm finanţare pentru proprietari. În acest fel nu numai că extindem suprafeţele împădurite, dar luăm măsuri şi împotriva schimbărilor climatice”.

stirilebzi.ro

Se oferă salarii atractive, asigurare privată de sănătate, tichete cadou! Ce farmacie caută angajați

Stirile PROTV

Șoferii pot reduce cu 25% consumul de carburant dacă renunță la un singur element din...

Acţiune de promovare, la nivel naţional, a Campaniei Naţionale de Împăduriri 2022-2026

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a lansat, în această primăvară, o acţiune de promovare, la nivel naţional, a Campaniei Naţionale de Împăduriri 2022-2026, finanţată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Ministrul Barna Tánczos a dispus secretarilor de stat din MMAP să organizeze, în perioada următoare, o serie de întâlniri de lucru în fiecare dintre judeţele României, pentru a oferi informaţii şi detalii potenţialilor beneficiari, cu privire la noua linie de finanţare pentru împăduriri, anunţă ministerul.

Marcel Boloș, anunț major despre reformele din PNRR

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că România și-a asumat „reforme dure” în Planul Național de Redresare și Reziliență, printre care și reforma pensiilor speciale.

„Este un subiect și o reformă importantă pentru România pe care o avem prevăzută în PNRR și are un impact semnificativ, atât în termeni financiar cât și în termeni de buget. Comisia monitorizează sustenabilitatea pe care o avem pentru pensiile speciale și pentru pensii în general, adică cât ne ajung banii ca pe termen lung să putem să plătim aceste pensii speciale și să respectăm condițiile prevăzute în PNRR. Reglementăriile le putem structura în două părți: sistemul de pensii general și pensiile speciale, care în România au fost prevăzute în legi speciale și apoi reglementate în funcție de cum s-a considerat că e nevoie să fie acordate aceste stimulente.

Avem criterii foarte dure pe care le avem asumate în PNRR. Noi venim din spate cu aceste criterii foarte dure. România și asumat aceste moficări dure? Din vremea ce au fost scrise, este limpede că noi acum suntem în fața unui fapt împlinit. Dacă în sistemul de pensii general avem 43,5% rata de înlocuire a veniturilor și în cele de pensii speciale avem până la 85%, atunci noi trebuie dacă menținem această discrepanță să argumentăm foarte bine de ce nu le aducem la același numitor comun. În termeni foarte simpli ar înseamnă că noi reducem la jumătate cuantumul pensiilor speciale însoțită această decizie de riscul depopulării acestor mari servicii publice de importanță națională”, a declarat Boloș.

Schimbarea bazei de calcul

Ministrul s-a referit și la cerința schimbării modului de calcul a acestor pensii, prin raportare la toată perioada de contribuție, nu doar la un inetrval convenabil, decizie care trebuie asumată de Guvern.

„Trebuie să aratăm că volumul de cheltuieli se reduce. Se poate întâmpla prin 2 modalități: ori reducem procentul care se aplică la baza de calcul, sau/și baza de calcul o extindem pe toată perioada de contributivitate a beneficiarului de pensie specială”, a explicat Boloș.

Ministrul afirmă că se vor pierde 700 de milioane de euro la fiecare reformă nefăcută.

„În PNRR avem 3 piloni de reformă: 1.decarbonizarea; 2. reforma pensiilor (pensii speciale și pensii generale); 3. guvernanța companiilor de stat, încă nu vorbește nimeni de asta. (…) Renunțarea la aceste reforme, schimbarea sau modificarea lor, este exclus. Ce avem noi este acel plafon de 9,4% din PIB unde putem negocia. Gândirea a fost că pensiile speciale nu se includ, și nimeni nu a luat în calcul că pe termen lung va trebui să indexăm pensiile cu rata inflației și inflația va crește atât”, a mai precizat Boloș.