România în cursă contra cronometru pentru miliardele din PNRR. Guvernul cere vot urgent pe 9 reforme

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Într-un moment tensionat pe scena politică, chiar în ziua în care demisiile miniștrilor PSD devin oficiale, premierul Ilie Bolojan lansează un avertisment ferm: România riscă să piardă miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență dacă nu adoptă rapid o serie de reforme legislative esențiale.

Mesajul șefului Executivului vine înaintea unei întâlniri importante programate la Palatul Cotroceni, unde liderii fostei coaliții de guvernare sunt chemați la discuții de către președintele Nicușor Dan. Tema centrală: viitorul programelor europene vitale pentru economie, inclusiv PNRR și programul SAFE.

Avertismentul premierului: „Un test major pentru clasa politică”

Într-un mesaj public transmis luni, 27 aprilie, premierul a subliniat că România mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR, bani care trebuie obținuți până cel târziu în august 2026.

22:40

FOTO Promisiunea premierului desemnat: După această perioadă dificilă România va intra într-o etapă de creştere

13:00

Siegfried Mureșan, primele declarații după ce a fost desemnat premier de Nicușor Dan: „USR, PNL și UDMR mă susțin. Voi lucra împreună cu colegii la programul de guvernare” – LIVE VIDEO

Potrivit lui Ilie Bolojan, această sumă reprezintă aproximativ o treime din totalul investițiilor publice planificate în următorii ani, ceea ce face ca miza să fie uriașă pentru dezvoltarea țării.

Pentru ca aceste fonduri să ajungă efectiv în România, Guvernul trebuie să îndeplinească mai multe jaloane asumate în fața Comisiei Europene, iar unele dintre ele depind direct de adoptarea unor legi în Parlament.

„Adoptarea acestor legi va fi un adevărat test de responsabilitate politică pentru toate partidele. Dincolo de conflicte sau calcule electorale, este vorba despre capacitatea clasei politice de a nu pune în pericol miliarde de euro necesare dezvoltării României”, a transmis premierul.

Nouă legi decisive pentru peste 7 miliarde de euro

Ministerul Proiectelor Europene a identificat nouă jaloane majore, fiecare legat de adoptarea unei legislații esențiale. Dacă aceste reforme nu vor fi implementate la timp, România riscă penalizări masive și blocarea unor tranșe importante de bani europeni.

Printre cele mai importante reforme cerute de Bruxelles se numără:

1. Legea integrității în funcția publică

Coordonată de Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției, reforma presupune actualizarea cadrului legal privind integritatea în administrație. O nouă lege consolidată ar urma să uniformizeze și să întărească regulile privind conflictele de interese și incompatibilitățile în sectorul public.

Miza financiară: aproximativ 771 milioane de euro.

2. Utilizarea terenurilor statului pentru energie regenerabilă

Ministerul Agriculturii trebuie să creeze un cadru legal care să permită folosirea terenurilor aflate în administrarea statului pentru dezvoltarea accelerată a proiectelor de energie verde, cum ar fi parcurile fotovoltaice sau eoliene.

Miza financiară: circa 771 milioane de euro.

3. Noul Cod al urbanismului și construcțiilor

Ministerul Dezvoltării pregătește o reformă majoră a legislației urbanistice. Codul ar urma să reducă birocrația, să digitalizeze procedurile pentru autorizații și să introducă planificare urbană modernă, bazată pe mobilitate sustenabilă și infrastructură verde.

Miza financiară: aproximativ 972 milioane de euro.

4. Reforma energetică și eliminarea treptată a cărbunelui

Ministerul Energiei trebuie să adapteze legislația privind decarbonizarea și să stabilească modul în care România renunță la centralele pe cărbune, păstrând în același timp securitatea energetică.

Miza financiară: 771 milioane de euro.

5. Decarbonizarea sistemelor de încălzire

O altă reformă energetică vizează modernizarea sistemelor de încălzire și răcire, extinderea rolului prosumatorilor și reducerea dependenței de biomasa forestieră.

Miza financiară: 771 milioane de euro.

6. Digitalizarea și restructurarea ANAF

Ministerul Finanțelor trebuie să finalizeze o reformă structurală a administrației fiscale, inclusiv introducerea unor mecanisme de evaluare a performanței inspectorilor și digitalizarea completă a proceselor de control fiscal.

Miza financiară: 771 milioane de euro.

7. Reforma sistemului de administrare a apelor

Ministerul Mediului are de implementat un nou mecanism economic pentru gestionarea resurselor de apă prin Administrația Națională „Apele Române”. Reforma ar trebui să coreleze mai clar costurile serviciilor cu tarifele plătite de utilizatori.

Miza financiară: 972 milioane de euro.

8. Noua lege a salarizării bugetarilor

Ministerul Muncii trebuie să introducă un sistem salarial unitar pentru sectorul public, bazat pe criterii de performanță și sustenabilitate fiscală.

Miza financiară: 771 milioane de euro.

9. Guvernanță corporativă pentru companiile de stat

Secretariatul General al Guvernului trebuie să reducă numirile interimare în consiliile de administrație ale companiilor de stat și să îmbunătățească regulile de transparență și raportare.

Miza financiară: 771 milioane de euro.

Demisiile miniștrilor PSD devin oficiale

În paralel cu aceste avertismente, scena politică este marcată de ieșirea oficială a miniștrilor PSD din Guvern. Demisiile lor urmează să fie publicate în Monitorul Oficial și devin efective imediat după acest moment. Documentele au fost semnate încă de vineri, 24 aprilie, de președintele Nicușor Dan, iar în cursul zilei de luni portofoliile ministeriale vor fi preluate temporar de alți membri ai Cabinetului.

Miniștrii social-democrați își vor prezenta bilanțurile de mandat și vor preda atribuțiile succesorilor interimari, în timp ce negocierile politice continuă la Cotroceni.

Avertismentul premierului vine într-un moment în care România se află într-o cursă contra cronometru pentru a nu pierde fondurile europene promise prin PNRR. Dacă reformele și investițiile nu sunt finalizate până în 2026, sumele necheltuite sau jaloanele neîndeplinite pot duce la blocarea sau reducerea finanțărilor.

În aceste condiții, adoptarea celor nouă legi devine nu doar o problemă legislativă, ci și una strategică pentru economia României, deoarece peste 7 miliarde de euro depind direct de aceste decizii politice din următoarele luni.