Mitul eroinei Arachne

In mitologia greaca, Arachne este o tanara fata din Lidia, fiica lui Idmon din Colofon, si o faimoasa tesatoare. Mitul ei apare destul de tarziu in mitologia greaca si este descris in Metamorfozele lui Ovidiu, Cartea a VI-a, 5-54, 129-145. De asemenea, este mentionata in Georgicele lui Vergiliu. Povestea Arachnei nu apare insa ca un motiv in picturile pe vase si amfore grecesti.

Numele eroinei inseamna paianjen (αραχνη). Fiind o foarte priceputa tesatoare, se spune ca s-ar fi considerat mai dibace chiar decat zeita Atena, inventatoarea acestui mestesug. Atena s-a infuriat, insa nedorind sa o pedepseasca s-a transformat intr-o femeie batrana si s-a multumit sa ii atraga atentia ca lipsa ei de modestie i-ar putea supara pe zei. Arachne a continuat sa se considere cea mai priceputa si a jignit-o pe batrana, care dezvaluindu-si adevarata identitate a acceptat o intrecere cu tanara fata.

Vezi si Pelaghia Rosu – eroina motilor 

Atena a tesut scena in care ea a obtinut victoria asupra lui Poseidon, victorie care i-a inspirat pe locuitorii cetatii Atena sa isi numeasca orasul dupa numele ei. O alta varianta spune ca ea a reprezentat pe panza pe cei doisprezece zei olimpieni, in toata maretia lor, iar in cele patru colturi, patru scene in care muritorii care incearca sa-i sfideze pe zei sunt pedepsiti. In schimb, Arachne a scos la iveala scenele rusinoase ale zeilor, in special iubirile lui Zeus fata de Leda, Danae sau Europa.

Vezi si Penelopa, o eroina a mitologiei grecesti 

Chiar si Atena a fost impresionata de calitatea si perfectiunea tesaturii Arachnei, insa ceea ce a infuriat-o a fost subiectul pe care si l-a ales sa il redea pe panza. Pierzandu-si cumpatul, Atena a rupt tesatura rivalei sale si a lovit-o cu brutalitate. Simtindu-se neindreptatita si rusinata de cele intamplate, Arachne s-a spanzurat. Atenei i s-a facut mila de dansa si nu a lasat-o sa moara, preschimband-o in paianjen, iar franghia cu care se spanzurase in fir de paianjen.