Miza ascunsă a conflictului cu Iranul. China și Rusia, următoarele ținte ale războiului economic?

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Obiectivele Occidentului sunt foarte clare și subtile. Ucrainenii bombardează rafinării și conducte pe teritoriul Rusiei, iar americanii au bombardat și calea ferată din Iran, care făcea legătura cu China și Rusia. Din această perspectivă, se poate înțelege că Occidentul urmărește blocarea fluxurilor energetice către China.

În același context se înscrie și incidentul de la începutul lunii iulie 2026, când, potrivit autorităților ruse, un atac cu drone a vizat complexul nuclear Kursk II. Sistemele antiaeriene au interceptat 12 drone, însă una dintre ele a lovit turnul de răcire al reactorului 2, aflat încă în construcție. Oficialii au precizat că reactorul nu era operațional, nu au existat victime și nici scurgeri radioactive. Cu toate acestea, episodul arată că infrastructura nucleară a devenit o țintă în cadrul conflictului. Nu a fost primul incident de acest fel. În august 2025, un alt atac cu drone a provocat un incendiu la un transformator auxiliar al vechii centrale nucleare Kursk și a redus temporar capacitatea de funcționare a unui reactor activ.

Nu cred că China nu și-a dat seama de strategia pe care o aplică Statele Unite împreună cu Occidentul european. Iranul este folosit ca pretext pentru blocarea volumelor de petrol și gaze care pleacă spre China. Totodată, Occidentul încearcă să creeze o centură sanitară în jurul Rusiei și al Chinei, cu scopul de a slăbi economiile celor două state.

Occidentul și strategia de izolare a Rusiei și Chinei

Armistițiul dintre Statele Unite și Iran este doar o pauză care le permite ambelor părți să se reînarmeze înainte de reluarea confruntării și a atacurilor asupra rutelor de transport către China. În mediul online circulă informații potrivit cărora angajamentul lui Donald Trump privind furnizarea documentației și licențierii pentru sistemele Patriot ar putea determina China și Rusia să ofere Iranului documentație pentru rachetele Kalibr și pentru alte sisteme de rachete de mare performanță.

După aceea, am putea vedea cu adevărat cine ne poate proteja și cine nu. În momentul de față, diplomația ar trebui să își spună cuvântul, nu armele. Tot mai mulți oameni percep o escaladare a conflictelor și consideră că politicile promovate de statele occidentale, pe care le asociază cu influența oamenilor lui Soros, contribuie la această situație.

Adevărul este că au ajuns în funcții-cheie tot felul de așa-ziși oameni care, pur și simplu, nu au nicio legătură cu ceea ce înseamnă conducerea unei țări. Unde sunt politicienii de altădată, când diplomația era pusă pe primul loc?

Nu degeaba 85% dintre români simt nesiguranță și cred că lucrurile nu se vor îndrepta atât timp cât Nicușor Dan și Guvernul Bolojan au distrus această țară. Dar poate că mai rămâne ceva de distrus și pentru alții. Se pare însă că nu.