Camera Deputaților a adoptat mega-creditul european, în ciuda opoziției dure din partea AUR și SOS

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, 29 iulie 2026, Acordul de împrumut SAFE în valoare totală de 16,68 miliarde de euro. Decizia a fost marcată de dezbateri extrem de aprinse în plen, actul normativ trecând de prima cameră sesizată pe fondul unei polarizări clare a spectrului politic. În timp ce arca guvernamentală și o parte a opoziției democratice susțin că acest mecanism financiar oferă condiții mult mai avantajoase decât piața liberă, partidele naționaliste au criticat vehement îndatorarea țării pe termen lung.

Votul final a înregistrat 198 de opțiuni „pentru”, 58 de voturi „contra”, 14 abțineri, în timp ce un singur parlamentar a ales să nu își exprime opțiunea. Din punct de vedere procedural, proiectul legislativ merge în regim de urgență către Senat, care se va întruni joi în calitate de for decizional. Un detaliu controversat al zilei este avizul negativ primit de la Consiliul Legislativ, instituție care a avertizat că modalitatea de adoptare folosită „este contrară Constituției”.

Consens majoritar și blocul refuzului din Parlament

În cadrul ședinței de miercuri, marile grupuri parlamentare și-au definitivat rapid pozițiile. Social-democrații, prin vocea deputatului Mihai Fifor, au oficializat susținerea totală pentru proiect. Lor li s-au alăturat reprezentanții PNL și USR, asigurând astfel o majoritate confortabilă pentru aprobarea strategiei financiare.

18:50, 30 Jul 2026

Legea SAFE a trecut de votul Parlamentului! Înarmarea României intră în linie dreaptă!

12:07, 28 Jul 2026

FOTO Sorin Grindeanu, detalii despre noul Guvern pe care îl va avea România. Cu cine va face PSD majoritate

La polul opus, grupurile parlamentare SOS România și AUR au creat un front comun de respingere a textului de lege, aducând ca argument principal lipsa de transparență și povara fiscală ce va apăsa pe umerii viitoarelor generații de români.

Poziția oficială exprimată de reprezentanții SOS România critică structura fondurilor europene acordate:

„Efortul trebuie să fie comun. UE trebuie să ne ajute prin aceste granturi și nu prin împrumuturi rambursabile cu nu știu ce dobânzi, la care generațiile viitoare nu vor putea face față.
Nu cunoaștem conținutul acestui acord”.

De cealaltă parte, tabăra naționalistă condusă de George Simion a avut o poziție la fel de tranșantă la tribuna Camerei Deputaților, contestând oportunitatea angajării unui credit de asemenea proporții fără o analiză detaliată a riscurilor asociate.

Argumentul adus în plen de Cornel Popovici, deputat AUR, rezumă nemulțumirea opoziției:

„Un Parlament responsabil nu semnează un cec în alb pentru cel mai mare împrumut după PNRR”

Cum vor fi împărțite cele 16,68 miliarde de euro prin Acordul de împrumut SAFE

Din punct de vedere tehnic, documentul semnat la nivel înalt între Guvernul de la București și structurile de la Bruxelles în luna mai a acestui an prevede direcționarea fondurilor către două sectoare prioritare, vitale pentru securitatea națională și cea regională. Documentul oficial, parafat de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, stabilește o foaie de parcurs extrem de precisă pentru alocări.

Cea mai mare parte a banilor va fi absorbită de sectorul de apărare, reflectând noul context geopolitic regional, în timp ce restul va fi utilizat pentru dezvoltarea rețelei de transport:

Aproximativ 4,2 miliarde de euro vor fi alocați exclusiv pentru infrastructura de transport rutier de interes național (autostrăzi, drumuri expres și variante ocolitoare).

Aproximativ 12,48 miliarde de euro vor fi folosiți pentru înzestrarea armatei și consolidarea întregii infrastructuri asociate sistemului defensiv.

Inițiatorii proiectului au ținut să precizeze că Acordul de împrumut SAFE vine cu un cost de finanțare considerabil mai mic decât cel pe care România l-ar fi obținut prin forțe proprii: împrumutul garantează o dobândă fixă de 3,25%, spre deosebire de rata de 6,75% solicitată pe piața liberă de euroobligațiuni. De asemenea, fiecare tranșă va beneficia de o maturitate extinsă de 45 de ani, rambursarea efectivă urmând să înceapă abia în anul 2035.

Detaliile tehnice privind administrarea datoriei și costurile conexe

Pe lângă sumele de bază, actul normativ stabilește mecanismele stricte prin care Ministerul Finanțelor va gestiona fluxurile de plată și costurile de regie. Textul adoptat include specificații rigide privind capitolele bugetare din care se vor face plățile periodice către Comisia Europeană, oferind Guvernului dreptul de a amenda acordul pe parcurs în funcție de evoluțiile macroeconomice.

Redăm clauzele tehnice aprobate în cadrul inițiativei legislative:

Plata serviciului datoriei publice aferent imprumutului, respectiv rambursarea capitalului, achitarea costurilor de finantare, a costurilor de administrare a lichiditatii, a costurilor serviciilor pentru cheltuielile de regie și a altor costuri aferente imprumutului se asigura de Ministerul Finantelor conform legislatiei in vigoare privind datoria publica, prin mecanismul aferent finantarilor rambursabile contractate de Guvemul Romaniei, in vederea finantarii deficitului bugetului de stat, refinantarii și rambursarii anticipate a datoriei publice guvernamentale.

De asemenea, gestionarea directă a dobânzilor și a taxelor speciale se va face în deplină concordanță cu normele emise de forurile comunitare în ultimii ani:

Costul de finantare, cuprinzand dobanda și alte taxe conform Deciziei de punere in aplicare (EU, EURATOM) 2024/1974 a Comisiei din 12 iulie 2024 de stabilire a cadrului pentru alocarea costurilor legate de operatiunile de imprumut si de gestionare a datoriei in cadrul strategiei de finantare diversificate, se va asigura de la bugetul de stat prin bugetui Ministerului Finantelor – Actiuni generate, din capitolul 55.01 „Traiizactii privind datoria publica §i imprumuturi” titlul 30 „Dobanzi”.

În final, legea reglementează și componenta logistică a creditului, alocând sumele necesare pentru operarea zilnică a conturilor din bugetul central:

Costul de administrare a lichiditatii, costul serviciilor pentru cheltuielile de regie și alte costuri aferente împrumutului conform Deciziei de punere în aplicare (EU, EURATOM) 2024/1974 a Comisiei din 12 iulie 2024 de stabilire a cadrului pentru alocarea costurilor legate de operatiunile de imprumut si de gestionare a datoriei in cadrul strategiei de finantare diversificate, se vor asigura de la bugetui de stat prin bugetui Ministerului Finantelor – Actiuni generale, din capitolul 55.01 ‘’Tranzactii privind datoria publica și imprumuturi” titlul 20 „Bunuri și servicii”.