Moment critic pentru Curtea Constituțională: instanța decide azi dacă doi judecători pot fi suspendați

Curtea de Apel București este așteptată miercuri, 11 februarie, să pronunțe o decizie importantă într-un dosar care pune sub semnul întrebării numirile a doi judecători ai Curții Constituționale. Procesul, inițiat de avocata Silvia Uscov, apropiată de partidul AUR, vizează suspendarea decretelor prin care Dacian Dragoș și Mihai Busuioc au fost desemnați judecători constituționali.

Instanța a amânat până acum verdictul de trei ori, ceea ce a amplificat tensiunile din jurul cazului.

Demers juridic care contestă numirile la CCR

Acțiunea deschisă la Curtea de Apel reprezintă prima încercare oficială de a bloca numirile celor doi magistrați la Curtea Constituțională. La finalul lunii decembrie, avocata a depus două cereri separate, prin care a solicitat suspendarea actelor de numire, invocând presupuse neconcordanțe privind îndeplinirea condițiilor legale pentru ocuparea funcției.

Cele două solicitări au fost ulterior reunite într-un singur dosar, analizat de instanță la începutul lunii ianuarie. De atunci, judecătorii au amânat succesiv pronunțarea, fără a oferi încă o soluție finală.

Pe fondul întârzierilor, avocata a inițiat un al doilea demers juridic, solicitând nu doar suspendarea, ci și anularea numirilor celor doi judecători. Această cerere a fost analizată mai rapid de instanță.

Curtea de Apel București a respins suspendarea în cazul lui Dacian Dragoș, însă a decis să sesizeze Curtea Constituțională pentru a lămuri interpretarea unei prevederi esențiale din lege. Mai exact, judecătorii cer clarificări privind modul în care trebuie interpretată condiția referitoare la experiența profesională necesară pentru ocuparea funcției de judecător constituțional.

Instanța solicită CCR să stabilească dacă expresia „activitate juridică sau în învățământul juridic superior” se referă strict la predarea dreptului în facultățile de profil sau dacă poate include activități academice sau juridice desfășurate în alte domenii conexe. De asemenea, Curtea trebuie să precizeze dacă această experiență trebuie să provină exclusiv din profesii juridice clasice sau dacă poate include cercetare juridică ori consultanță în domeniul elaborării legislației și administrației publice.

Motivul principal al contestației

Silvia Uscov susține că cei doi judecători nu ar îndeplini condiția minimă de 18 ani de activitate juridică sau universitară în domeniul dreptului, cerință obligatorie pentru numirea în funcția de judecător constituțional. Acest argument reprezintă baza tuturor acțiunilor judiciare inițiate împotriva numirilor.

Fostul judecător constituțional Tudorel Toader a declarat că, în opinia sa, cererile formulate vor fi respinse. Acesta consideră că demersul care îl vizează pe Mihai Busuioc este inadmisibil din punct de vedere juridic, întrucât numirea acestuia a fost realizată printr-o hotărâre a Senatului, iar astfel de decizii, având caracter individual, nu pot fi contestate pe calea invocată.

În ceea ce îl privește pe Dacian Dragoș, Tudorel Toader apreciază că solicitarea nu are fundament juridic solid și că instanța ar putea să o respingă ca neîntemeiată.

Cine sunt judecătorii vizați

Dacian Cosmin Dragoș a fost desemnat judecător constituțional de către președintele României. El este profesor universitar și specialist recunoscut în drept administrativ și european, implicat în elaborarea unor proiecte legislative importante și în numeroase programe de reformă administrativă. De asemenea, a făcut parte din echipe juridice implicate în litigii internaționale majore ale României.

Mihai Busuioc a ajuns la Curtea Constituțională în 2025, fiind numit de Senat. Înainte de această funcție, el a condus Curtea de Conturi timp de mai mulți ani și a ocupat poziții importante în administrația guvernamentală, inclusiv cea de secretar general al Guvernului și funcții de conducere în Ministerul Dezvoltării. De-a lungul carierei, Busuioc a activat și în cadrul Agenției Naționale de Cadastru.

Hotărârea pe care Curtea de Apel București urmează să o pronunțe poate avea consecințe importante pentru stabilitatea și componența Curții Constituționale. În cazul unei eventuale suspendări, activitatea instituției ar putea fi afectată, în contextul în care CCR are rol esențial în validarea unor reforme legislative și în soluționarea conflictelor constituționale.

Decizia instanței este așteptată cu interes atât în mediul politic, cât și în cel juridic, deoarece ar putea crea un precedent semnificativ privind contestarea numirilor la cea mai importantă instanță constituțională din România.