Moștenitorii care nu au dreptul la succesiune! Ce sancțiuni se aplică și de ce

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Mulți vor să afle care sunt moștenitorii care nu au dreptul la succesiune! Moștenitorul care este depărtat de la succesiune ca nedemn este obligat de a întoarce toate veniturile și bunurile. Iată ce sancțiuni se aplică și de ce.

Moștenitorii care nu au dreptul la succesiune!

Succesiunea se referă la transmiterea bunurilor unei persoane prin moștenire, care se stabilește fie conform legii, fie prin testament. Aceasta reprezintă modalitatea prin care rudele unei persoane pot beneficia de bunurile rămase după decesul proprietarului. Puțini știu că există anumite situații când moștenitorii sunt exceptați de la acest drept, și anume condamnatul, pentru că a omorât sau a încercat să-l omoare pe defunct, cel ce a făcut în contra defunctului o acuzațiune capitală, declarată de judecată calomnioasă și moștenitorul major care, având cunoștință de omorul defunctului, nu a denunțat acest lucru justiției, notează romaniatv.net.

Moștenitorii trebuie să mai știe că vor intra în posesia bunurilor după decesul proprietarului de drept. Moștenitorii au la dispoziție un an pentru a accepta sau renunța la moștenire, iar dacă nu manifestă nicio intenție în timpul legal, se consideră că moștenirea lor a fost acceptată. Dacă sunt mai mulți moștenitori, se va face dezbaterea moștenirii la notar. Costurile pentru succesiune se împart între toți moștenitorii, proporțional cu cota pe care o moștenesc.

02:00

FOTO Cine rămâne cu casa bunicii după trecerea în neființă a acesteia? Avocata Delia Traglă ne explică cum se împarte moștenirea!

18:46

FOTO Palatul lui Gigi Becali, evaluat la o sumă colosală. Cine sunt, de fapt, proprietarii clădirii

Important de precizat este faptul că averea unei persoane decedate se împarte egal între rudele din aceeași clasă și același grad de rudenie, însă fiecare clasă de moștenitori va trebui să împartă moștenirea cu soțul supraviețuitor, precizează romaniatv.net.

Cine riscă să fie dezmoștenit

Dezmoștenirea este un subiect controversat mai ales când vine vorba de părinții care iau decizia să nu mai lase nimic moștenire copiilor lor din anumite motive. Conform Codului Civil, părinții pot, în anumite situații, să nu le lase copiilor nici bunuri, nici avere. Totuși, legea protejează o parte din moștenire care trebuie să ajungă la anumiți membri ai familiei. Această parte se numește rezervă succesorală. Rezerva succesorală este o parte din moștenire care, prin lege, trebuie să ajungă la copiii rămași, soțul sau soția rămasă, sau părinții persoanei care a murit. Chiar dacă există un testament care dă totul altcuiva, această rezervă nu poate fi ignorată. În cazul copiilor, rezerva este jumătate din cât ar fi primit dacă nu exista niciun testament.

Dacă o persoană a fost dezmoștenită de către părinți, decizia se poata ataca în instanță. Prin lege, se poate cere anularea completă a testamentului sau respectarea părții de moștenire care se cuvinte legal, și anume rezerva succesorală. Un copil poate fi lăsat fără moștenire de către părinții săi doar dacă a făcut lucruri foarte grave împotriva părintelui sau a familiei, iar aceste fapte trebuie să fie scrise clar în lege: violență fizică asupra părintelui, nu are grijă de părinte când acesta are nevoie sau comite alte infracțiuni grave împotriva lui. În astfel de situații, părintele trebuie să facă un testament autentic, la notar, în care să scrie clar de ce își dezmoștenește copilul și ce anume a făcut. Cu toate acestea, părinții pot decide cui lasă averea, dar nu pot lua partea care se cuvine prin lege copilului, dreptul la moștenire prin rezerva succesorală. Există și persoane care își pot pierde dreptul la succesiune, iar legea prevede clar sancțiunile pe care le pot primi moștenitorii.