Parlamentul pregătește schimbări importante la conducerea Curții de Conturi, iar negocierile politice ar putea aduce în prim-plan nume controversate. Potrivit unor surse politice citate de G4Media, fostul ministru liberal Lucian Bode ar putea beneficia de susținerea PSD și AUR pentru a obține un loc în plenul instituției, în ciuda lipsei de sprijin din partea conducerii propriului partid.
În paralel, pentru funcția de președinte al Curții de Conturi este vehiculat Ion Mocioalcă, fost lider PSD de Caraș-Severin și actual vicepreședinte al instituției. Numele acestuia apare în contextul unui dosar de corupție clasat de DNA cu doar patru zile înainte de numirea sa în funcția de conducere, în octombrie 2023.
Lucian Bode, posibilă susținere din partea PSD și AUR
Senatorul PNL Lucian Bode ar putea ajunge pe lista candidaților pentru conducerea Curții de Conturi, în urma unor negocieri între PSD și AUR. Sursele politice citate de G4Media susțin că discuțiile nu sunt încă finalizate, iar candidatura sa ar face parte dintr-o înțelegere mai amplă privind împărțirea unor funcții.
Bode este asociat cu gruparea liberală care a pledat pentru menținerea colaborării cu PSD, inclusiv după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Poziția sa nu este însă agreată de actuala conducere a PNL.
Fostul ministru de Interne a intrat în conflict cu liderii partidului și din cauza datoriilor acumulate în campania electorală din 2024. Conducerea liberală îi reproșează că a semnat contracte pentru materiale electorale care includeau penalități de întârziere la plată de 1% pe zi.
În acest context, Lucian Bode riscă să piardă atât influența politică din partid, cât și perspectiva unui nou mandat parlamentar.
Numele său a fost implicat și într-o investigație Recorder privind achiziționarea unui teren de aproximativ 500 de metri pătrați în Sinaia, cu vedere spre masivul Caraiman. Terenul ar fi fost cumpărat de la sora primarului din Sinaia cu 60 de euro pe metru pătrat, deși jurnaliștii au indicat că prețurile din zonă ar fi fost mai mari. Proprietatea figurează în acte pe numele fiului fostului ministru, iar ulterior pe teren a fost construită o vilă.
Ion Mocioalcă, posibil succesor la șefia Curții de Conturi
Un alt nume important vehiculat în negocierile politice este cel al lui Ion Mocioalcă. Fostul lider PSD din Caraș-Severin ar fi luat în calcul pentru preluarea funcției de președinte al Curții de Conturi, după încheierea mandatului Mirelei Călugăreanu.
Ion Mocioalcă a avut cinci mandate de deputat și unul de senator, fiind unul dintre liderii politici influenți ai PSD în județul Caraș-Severin.
Parcursul său către conducerea Curții de Conturi a fost însă însoțit de controverse. În 2023, numele său a apărut într-un dosar instrumentat de DNA Timișoara, în care fusese vizat în urma unui denunț privind presupuse fapte de corupție.
Potrivit unei investigații PressHub, dosarul a fost clasat pe 6 octombrie 2023, cu numai patru zile înainte ca Parlamentul să îl voteze în funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi. Cu o zi înainte de numire, Mocioalcă demisionase din Senat.
Decizia de clasare a fost contestată indirect printr-un demers în instanță al denunțătorului, Marius Iosif Zarcula, șeful Direcției Agricole Caraș-Severin. Acesta a reclamat faptul că DNA refuzase să îi pună la dispoziție documentul prin care fusese închis dosarul.
În decembrie 2024, Curtea de Apel Timișoara a pronunțat o hotărâre definitivă prin care a obligat DNA să îi comunice denunțătorului ordonanța de clasare. Instanța a stabilit că acesta avea dreptul să primească o copie a documentului, în calitate de persoană care formulase sesizarea.
Parlamentul decide cine va conduce instituția
Alegerea noii conduceri a Curții de Conturi se desfășoară într-un context de negocieri politice privind mai multe funcții importante. Atât posibila susținere a lui Lucian Bode, cât și candidatura lui Ion Mocioalcă depind de configurația majorităților care se vor contura în Parlament.
Deocamdată, informațiile privind susținerea celor doi provin din surse politice, iar deciziile finale urmează să fie stabilite prin votul parlamentarilor.