Curtea Constituțională a României (CCR) a analizat dispozițiile care reglementează operațiunile procedurale aplicabile în cazul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și a decis că acestea respectă Legea fundamentală.
Sesizarea a vizat, în principal, modul în care sunt prelevate probele biologice și dacă această etapă respectă drepturile fundamentale ale persoanei cercetate. Judecătorii constituționali au stabilit că reglementările în vigoare prevăd suficiente garanții: recoltarea se face doar în unități medicale, de personal autorizat și în condiții de siguranță, iar rezultatele obținute pot fi contestate în cadrul procesului penal.
CCR a subliniat că aceste proceduri nu încalcă dreptul la viață privată, la integritate fizică sau la un proces echitabil, întrucât sunt prevăzute de lege, urmăresc un scop legitim – siguranța rutieră – și respectă principiul proporționalității.
Decizia vine într-un context în care practica instanțelor a ridicat întrebări legate de interpretarea și aplicarea normelor penale în materie. Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit, prin Decizia nr. 25/2025, că simpla prezență a unei substanțe psihoactive în organism nu este suficientă pentru condamnarea șoferului. Procurorii trebuie să dovedească și faptul că respectiva substanță i-a afectat efectiv capacitatea de a conduce.
Astfel, atât CCR, cât și ÎCCJ transmit un mesaj clar: combaterea fenomenului conducerii sub influență trebuie realizată prin proceduri riguroase, dar echitabile, care să protejeze drepturile fundamentale ale persoanei și, în același timp, siguranța celorlalți participanți la trafic.