Nicușor Dan răspunde la patru întrebări esențiale pentru România și trage cel mai puternic semnal de alarmă posibil – LIVE VIDEO

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Președintele Nicușor Dan a explicat situația financiară a României și arată faptul că deficitul real al țării noastre este de 150 de miliarde de lei. El a precizat că este o situație gravă, dar dacă ne vom ține de o traiectorie fiscală asumată, nu vom ajunge într-o situație critică. În schimb, dacă nu vom respecta acești parametri, atunci riscăm retrogradarea din partea agențiilor de rating, ceea ce va atrage după sine consecințe dintre cele mai grave.

Nicușor Dan explică de ce a evitat anticipatele

Șeful statului a introdus subiectul prin întrebarea privind efectele economice pe care, în opinia sa, le-ar fi avut organizarea anticipatelor:

„Întrebarea trei: de ce alegerile anticipate ar fi dus, de asemenea, la o prăbușire economică rapidă a României și a nivelului de trai în România?

Răspunsul e mult mai scurt. Se bazează pe tot ce am spus însă mai devreme. Din nou, ce face o agenție de rating — și în asta își joacă credibilitatea — este să spună investitorului care este riscul de a investi într-o țară.

Și să facem un exercițiu de imaginație: să spunem că suntem un analist la o agenție de rating și avem o țară care mai are patru-cinci luni cu un guvern demis, care în timpul ăsta va avea o campanie electorală în care, în mod legitim, partidele se vor înjura și mai abitir decât s-au înjurat până acum.

Mai avem un partid care are 40% în sondaje și care s-a certat cu toată lumea: intern, extern, Occident, investitori, parteneri de securitate, bănci și așa mai departe.”

„Trebuie să recomanzi unui investitor dacă să investească în țara respectivă”

Nicușor Dan a legat acest scenariu de împrumuturile necesare statului și de cheltuielile cu dobânzile:

„Țara asta se împrumută cu 150 de miliarde de lei pe an, din care 60 de miliarde dobânzi, și tu, analist de securitate, de investiții, trebuie să recomanzi unui investitor dacă să investească în țara respectivă, respectiv în datoria suverană, sau să se orienteze în altă parte, în lumea largă.

Care credeți că ar fi fost răspunsul, pe care l-au și sugerat în evaluările pe care le-au făcut?”

Cifrele au fost invocate de președinte pentru a explica vulnerabilitatea României în fața unei pierderi de încredere a finanțatorilor. Concluzia privind efectele anticipatelor reprezintă evaluarea șefului statului asupra unui scenariu politic care nu s-a produs.

De ce contează ratingul în explicația președintelui

Conferința de presă de marți a fost organizată după instalarea Guvernului condus de Luca Niculescu. Nicușor Dan a anunțat că va explica situația financiară a țării, rolul agențiilor de rating și motivele pentru care a respins anumite variante de ieșire din criza politică.

În aceeași intervenție, președintele a susținut că o retrogradare ar putea determina unele fonduri de investiții sau de pensii să se retragă, obligând România să caute finanțare mai scumpă. El a invocat și posibilitatea apelării la FMI dacă sursele de finanțare nu ar fi suficiente.

Anticipatele, discutate în timpul blocajului politic

Scenariul alegerilor anticipate a fost invocat în lunile de negocieri pentru formarea unui nou executiv. În septembrie, de exemplu, primarul Buzăului, Constantin Toma, aprecia că blocajul va conduce spre un nou scrutin, după desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier.

Președintele și-a început explicațiile referitoare la excluderea AUR de la guvernare printr-un mesaj adresat alegătorilor formațiunii. Nicușor Dan a afirmat că înțelege nemulțumirile acestora față de instituțiile statului, amintind de propria experiență în societatea civilă și de numeroasele proteste și acțiuni în instanță la care a participat. Totuși, șeful statului a subliniat că responsabilitatea guvernării presupune mai mult decât exprimarea nemulțumirilor și contestarea autorităților.

„De ce am exclus AUR de la guvernare? O să încep tangențial o discuție despre simpatizanții AUR, pentru care am toată simpatia. Și îmi pare rău că nu am avut mai multe ocazii de a dialoga și dialogul a fost înlocuit din toate părțile cu slogane. Am simpatie pentru că am fost în situația de a critica statul, de a participa la sute de proteste, de a da statul în judecată de sute de ori, de a nu câștiga și nu se întâmpla nimic. Înțeleg foarte bine ce înseamnă să fii revoltat pe statul român. E principalul motiv pentru care simpatizanții AUR simpatizează AUR. Dacă ești partid politic care reprezinți milioane de oameni, nu mai e suficient să protestezi”, a declarat Nicușor Dan.

Nicușor Dan răspunde la patru întrebări esențiale

”Am considerat util să avem un dialog la sfârșitul crizei politice. A fost o perioadă dificilă pentru români: un an în care nivelul de trai a scăzut și, după aceea, am mai avut șase luni în care nivelul de trai a continuat să scadă, dar am mai avut și o incertitudine pe care toate dezbaterile politice, multe inutile, ale partidelor au generat-o.

A fost o perioadă în care noi toți am pierdut un timp prețios. A fost o perioadă foarte emoțională, tocmai pentru că a fost foarte inflamată. Au fost lucruri pe care nu le-am spus. Cred că este un moment în care, cu mai puțină emoție, să ne uităm cu toții la poza de ansamblu, să încheiem discuția asta și să ne uităm în viitor.

Voi răspunde, în esență, la patru întrebări:

1. Care este situația financiară și de ce evaluarea agențiilor de rating este crucială pentru România;
2. De ce, deși am toată simpatia pentru simpatizanții AUR, o aducere a AUR la guvernare ar fi însemnat o prăbușire economică rapidă pentru România, o prăbușire a nivelului de trai și o afectare a relațiilor externe ale României, inclusiv a securității;
3. De ce alegerile anticipate ar fi dus, de asemenea, la o prăbușire economică rapidă și la o prăbușire a nivelului de trai;
4. A patra întrebare, de ce este o iluzie că PNL și USR, cu scorul pe care îl au în Parlament, dacă ar fi avut sprijinul președintelui, ar fi putut să guverneze fără PSD.

După ce voi răspunde eu singur la întrebările pe care mi le-am pus, voi fi la dispoziția dumneavoastră pentru întrebări. Vom sta până la ultima întrebare. Conferința este online pe pagina Președinției și pe pagina de Facebook.”, a spus Nicușor Dan.

Nicușor Dan: am păstrat anvelopa bugetară

Președintele a ținut să explice faptul că noul Guvern respectă anvelopa bugetară, după ce s-a realizat rectificarea bugetară.

”Vă spun câteva cuvinte despre cele trei săptămâni cu noul guvern.

Important este că am avut o rectificare și, prin această rectificare, am păstrat anvelopa bugetară, adică s-au mutat niște bani dintr-o parte în alta, dar suma a rămas aceeași. Prin asta, România a dovedit că și-a păstrat și și-a respectat angajamentele financiare.

În consecință, am avut săptămâna trecută o emisiune de obligațiuni care s-a desfășurat foarte bine și am finanțat o parte din datoria curentă. Deci am dovedit că România are încrederea pieței financiare.

Ce are de făcut Guvernul în viitor nu vreau să spun foarte multe. Cred că suntem într-un moment în care oamenii știu ce așteptări au de la clasa politică, iar clasa politică știe ce așteaptă oamenii de la ea.

Dacă oamenii vor simți că autoritățile statului creează pentru ei, înseamnă că clasa politică își face datoria. Dacă vor simți că nu, înseamnă că am eșuat din nou.”, a mai spus președintele.

Nicușor Dan explică riscurile pentru România

”Prima întrebare: care este situația financiară și de ce este crucială evaluarea agențiilor de rating?

Bugetul României în 2026: venituri – 730 de miliarde de lei, cheltuieli – 860 de miliarde de lei. Diferența, adică deficitul, adică cât cheltuim și nu avem și trebuie să ne împrumutăm: 150 de miliarde de lei.

Ce înseamnă 150 de miliarde? Tot PNRR-ul pe cinci ani, și granturi, și împrumuturi; 2.500 de kilometri de autostradă; 45 de spitale regionale. Ăștia sunt banii pe care noi îi cheltuim fără să-i avem în anul 2026.

Dintre cele 150 de miliarde de lei, 60 de miliarde de lei sunt doar dobânzile la datoria pe care am acumulat-o deja.

Ce înseamnă 60 de miliarde de lei? Înseamnă 1.000 de kilometri de autostradă de la zero, 18 spitale regionale. Repet: doar dobânzi și doar în 2026, la datoria pe care am acumulat-o deja.

Față de situația asta, trebuie să fim calmi. Nu suntem singuri, dar, într-o situație ca asta, este absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală pe care ne-am asumat-o față de piață să fie menținută.

Orice abatere de la această traiectorie înseamnă că România nu este credibilă și este în risc de a nu putea să-și plătească datoriile.

Am ajuns la agenția de rating. Ce face o agenție de rating? Ea spune investitorului dacă îi recomandă sau nu-i recomandă să-și pună banii într-o țară. Și noi suntem exact la limita între „îți recomandăm” și „nu-ți recomandăm”.

Ce s-ar întâmpla dacă agențiile de rating ne-ar reduce ratingul, ne-ar „downgrada”, în jargon? Există fonduri de investiții, fonduri de pensii care, conform regulamentelor lor interne, trebuie să se retragă, în această ipoteză, din România.

Și asta înseamnă că noi trebuie să ne împrumutăm de la alții care să le ia locul. Care ne vor împrumuta, dar, evident, mai scump.

Trebuie să ne împrumutăm. Și trebuie să ne împrumutăm dacă aceștia vor fi destui. Dacă nu vor fi destui, la un moment dat va trebui să vină, cum a venit în 2009, FMI-ul.

FMI-ul vine tot timpul cu condiții drastice de ajustare fiscală și financiară.

În orice caz, fie că vine, fie că nu vine, fie că sunt investitori, fie că nu sunt investitori, curba de corectare a deficitului va fi mult mai agresivă decât este în momentul acesta.

Cele mai mari capitole de cheltuieli din bugetul național sunt cele de personal, cu salariile, și cu pensiile. Foarte greu de crezut că poți să ai o reducere drastică a deficitului fără să te atingi de capitolele astea.

Dacă cresc ratele cu care statul se împrumută, cresc automat și ratele cu care toată lumea din țara asta se împrumută: oameni și firme.

La oameni e dureros, bineînțeles, dar la firme vedem că multe dintre ele sunt la limită și nu mai suportă o ridicare și mai mult a ratei cu care ele se împrumută.

Și, evident, așa cum s-a întâmplat în multe exemple de downgrade, asta a dus la închideri de firme și, deci, la șomaj.

Evident, cursul de schimb este afectat. Și cât durează să ieși din asta? O situație care îmi spune că media este de șase-șapte ani.

Deci nu este un episod: „Astăzi ne-au downgradat și peste șase luni sau peste trei luni revenim”. Nu. De fiecare dată când ai pierdut încrederea pieței financiare, îți ia ani de zile ca să revii.

De exemplu, România a pierdut-o în 2008 și a recâștigat-o în 2014.

Aceasta a fost prima întrebare. Deci, rezumatul ei este: avem o situație financiară pe care trebuie să o privim cu calm, însă respectarea țintelor pe care ni le-am asumat de reducere a deficitului este obligatorie.”, a declarat Nicușor Dan.