Guvernul Federaţiei Ruse a inclus Norvegia pe o listă de „ţări neprietenoase”, ca urmare a politicii autorităţilor de la Oslo faţă de misiunile diplomatice ruse, a anunţat joi executivul de la Moscova pe site-ul său.
Ordinul a fost adoptat pentru a pune în aplicare decretul prezidenţial privind măsurile de contracarare a acţiunilor neprietenoase ale ţărilor străine, se arată în respectivul anunţ, potrivit EFE și Agerpres.
Rusia are o listă întreagă de „ţări neprietenoase”
Decretul presupune limitarea personalului local care poate fi angajat de legaţia norvegiană, care nu va depăşi 27 de persoane. În aprilie, Norvegia a expulzat 15 diplomaţi ruşi pentru presupuse acţiuni de spionaj, iar Rusia a răspuns cerând plecarea de pe teritoriul său a 10 diplomaţi norvegieni, aminteşte Reuters.
În mai 2021, guvernul rus a inclus SUA şi Cehia pe lista „ţărilor neprietenoase” pentru diplomaţii săi.
În iulie 2022, li s-au alăturat misiunile diplomatice din Grecia, Danemarca, Slovenia, Slovacia şi Croaţia.
„Lista aprobată de guvern nu este definitivă şi, ţinând cont de acţiunile ostile împotriva misiunilor ruse din străinătate, poate fi extinsă”, se arată în nota oficială.
Rusia mai are încă o listă de „ţări neprietenoase”, creată în 2022, la scurt timp după ce a invadat Ucraina, şi care include 50 de ţări occidentale.
Putin cere instituțiilor să renunțe la mașinile străine
Într-o altă ordine de idei, p reşedintele rus Vladimir Putin a cerut joi excluderea maşinilor străine de pe lista achiziţiilor publice pentru uzul funcţionarilor, care vor trebui să înceapă să utilizeze autoturisme fabricate în Rusia, potrivit EFE și Agerpres.
„Mai multe ministere şi instituţii au solicitat să menţină achiziţiile, în special maşinile de producţie străină. Am răspuns că acest lucru trebuie exclus în totalitate şi că toţi oficialii trebuie să treacă la maşini naţionale”, a declarat Putin în timpul unei întâlniri cu oameni de afaceri ruşi.
„Nu se va întâmpla nimic îngrozitor dacă va fi un mijloc de transport ceva mai modest”, a spus Vladimir Putin.
„Dimpotrivă, toţi aceşti funcţionari magnifici trebuie să înţeleagă că este necesar să aspirăm la dezvoltarea mărcilor naţionale, a maşinilor naţionale şi a altor producţii naţionale”, a insistat el.
De altfel, după începerea războiului în Ucraina şi impunerea de sancţiuni occidentale împotriva Rusiei, marea majoritate a producătorilor auto străini care aveau fabrici în Federaţia Rusă au părăsit ţara, ceea ce a determinat industria auto rusă să ia măsuri pentru a se menţine pe linia de plutire.
La doar patru zile după ce trupele ruse au intrat în Ucraina, Renault a suspendat activităţile companiilor sale în Rusia, urmat de Volvo Trucks şi Volkswagen – ultimele două cu uzine în Kaluga – şi Toyota, cu o fabrică în Sankt Petersburg.