Astăzi, 20 decembrie 2024, România marchează un moment politic crucial: depunerea jurământului de către noii parlamentari aleși în urma scrutinului din 1 decembrie. Ceremonia va începe la ora 14:00 și va inaugura un Legislativ format din 331 de deputați și 134 de senatori, totalizând 465 de mandate.
Configurația actuală reflectă o schimbare semnificativă în echilibrul politic, cu o ascensiune notabilă a partidelor de dreapta radicală.
Compoziția politică a noului Parlament
Din cei 465 de aleși, 162 de parlamentari provin din formațiunile de dreapta radicală: AUR, SOS și POT. Un număr similar de mandate aparține PNL, USR și UDMR, ceea ce indică un echilibru delicat între forțele politice majore. Repartizarea mandatelor este următoarea:
Camera Deputaților:
- PSD – 86 mandate
- AUR – 63 mandate
- PNL – 49 mandate
- USR – 40 mandate
- SOS România – 28 mandate
- POT – 24 mandate
- UDMR – 22 mandate
Minorități – 19 mandate
Senatul:
- PSD – 36 mandate
- AUR – 28 mandate
- PNL – 22 mandate
- USR – 19 mandate
- SOS România – 12 mandate
- UDMR – 10 mandate
- POT – 7 mandate
Proceduri și primele decizii parlamentare
Conform Constituției, Parlamentul nou ales se întrunește în maximum 20 de zile de la comunicarea rezultatelor finale, la convocarea președintelui României. În prima ședință, deputații și senatorii își formează grupurile parlamentare și își desemnează liderii, viceliderii și secretarii.
Urmează alegerea președinților Camerei Deputaților și Senatului, precum și a membrilor birourilor permanente, compuse din președinte, vicepreședinți, secretari și chestori. Tot în această etapă, se constituie comisiile permanente și, dacă este necesar, comisii speciale sau de anchetă.
Blocaj în negocierile pentru formarea Guvernului
Un aspect critic al acestei noi legislaturi este dificultatea de a forma o coaliție guvernamentală. PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților au încercat să stabilească o majoritate pro-europeană, însă tensiunile interne au condus la un blocaj major.
Pe 10 decembrie, după mai multe runde de negocieri eșuate, USR a impus opt condiții dure, inclusiv demisia președintelui Klaus Iohannis și schimbarea conducerii serviciilor secrete. Ca răspuns, Marcel Ciolacu, liderul PSD, a anunțat retragerea formațiunii sale din discuții, dar a promis sprijin pentru un guvern de dreapta.
„Nu poți construi nimic cu parteneri care se simt ”murdăriți” doar pentru că negociază cu tine”, a declarat Ciolacu. În replică, Ilie Bolojan, liderul interimar al PNL, a subliniat disponibilitatea partidului său de a continua dialogul, iar Kelemen Hunor, președintele UDMR, a făcut apel la reluarea negocierilor.
Juramantul? O parte din ei nici NU se ating de Biblie.