Biologia somnului (19): Merită să sacrificăm o noapte de somn înaintea unui examen important sau a unei prezentări importante?

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Într-o cultură care elogiază adesea orele suplimentare și „nopțile albe”, cercetările din neuroștiințe ne invită să privim performanța dintr-o perspectivă diferită. Somnul nu reprezintă o pauză în procesul de învățare, ci o etapă esențială a acestuia. Fie că ne pregătim pentru un examen, o prezentare sau o decizie importantă, una dintre cele mai valoroase investiții pe care le putem face în performanța noastră este, paradoxal, aceea de a merge la somn la timp. Un creier odihnit învață mai bine, reține mai mult și este pregătit să dea tot ce are mai bun atunci când contează cu adevărat.

Biologia somnului (19): Merită să sacrificăm o noapte de somn înaintea unui examen important sau a unei prezentări importante?

În ajunul unui examen important, al unei prezentări decisive, al unui interviu de angajare sau al unei negocieri de care poate depinde viitorul nostru profesional, mulți dintre noi ajung la aceeași concluzie: „Mai învăț puțin. Mai lucrez încă o oră. Somnul poate aștepta”.

Este o alegere atât de răspândită, încât aproape a devenit o regulă nescrisă a performanței. Timpul petrecut dormind pare timp pierdut, iar succesul este adesea măsurat prin numărul de ore în care reușim să rămânem treji.

Cu toate acestea, cercetările din domeniul neuroștiințelor spun o poveste cu totul diferită.

În volumul „Why We Sleep” (2017), profesorul de neuroștiințe și psihologie Matthew Walker descrie o serie de studii care au urmărit ce se întâmplă atunci când creierul încearcă să învețe după o noapte nedormită.

Într-unul dintre aceste experimente, cercetătorii au împărțit un grup de tineri adulți sănătoși în două categorii. Unii participanți au beneficiat de o noapte completă de somn înainte de sesiunea de învățare, în timp ce ceilalți au rămas treji întreaga noapte.

A doua zi, participanții au fost examinați cu ajutorul unui aparat de imagistică prin rezonanță magnetică (IRM), în timp ce memorau informații noi. Pentru a evita influența oboselii imediate asupra rezultatelor, memoria nu a fost testată în aceeași zi, ci după câteva zile, astfel încât cercetătorii să poată evalua procesul autentic de învățare și consolidare a informației.

Rezultatele au fost impresionante

Participanții privați de somn au prezentat o scădere cu aproximativ 40% a capacității de a forma amintiri noi. Imaginile cerebrale au oferit și explicația acestui fenomen.

Hipocampul, o structură situată în profunzimea creierului și esențială pentru formarea noilor amintiri, a fost mult mai puțin activ la persoanele care nu dormiseră.

Matthew Walker compară hipocampul cu inboxul creierului, locul în care informațiile noi sunt primite și pregătite pentru a deveni amintiri de lungă durată.

După o noapte de somn odihnitor, acest „inbox” este pregătit să primească, să organizeze și să stocheze informațiile noi.

După o noapte albă, însă, situația seamănă cu o căsuță de e-mail complet plină. Informațiile continuă să sosească, însă multe dintre ele nu mai pot fi procesate și stocate eficient.

Cu alte cuvinte, lipsa somnului nu face învățarea doar mai dificilă, ci poate împiedica procesul de învățare încă din momentul în care informația ajunge la creier.

Această descoperire devine și mai convingătoare atunci când este privită în contextul altor cercetări. Numeroase studii au arătat că persoanele care beneficiază de un somn suficient în zilele care preced un examen sau o activitate intelectuală solicitantă rețin mai bine informațiile și le pot recupera mai ușor atunci când au nevoie de ele.

Cu alte cuvinte, performanța nu depinde exclusiv de numărul de ore petrecute studiind sau lucrând. Ea depinde și de calitatea somnului care însoțește acele ore de muncă.

Importanța acestor descoperiri depășește însă cu mult mediul educațional. În fiecare zi, profesori, medici, avocați, manageri, antreprenori sau ingineri sunt nevoiți să asimileze informații noi, să analizeze probleme complexe, să ia decizii importante și să comunice eficient sub presiune.

Înaintea unei ședințe importante, a unei conferințe, a unui interviu sau a unei prezentări, creierul are nevoie de toate resursele sale cognitive. Iar aceste resurse încep să fie construite în timpul nopții.

Paradoxal, tocmai în seara în care suntem tentați să sacrificăm somnul pentru a mai lucra câteva ore este momentul în care creierul are cea mai mare nevoie de el. Poate că a venit momentul să reconsiderăm cultura „nopții albe”.

Performanța autentică nu se construiește înlocuind somnul cu mai multă muncă. Ea se construiește înțelegând că somnul face parte din procesul muncii.

În fiecare noapte, creierul nu se oprește din activitate. Dimpotrivă, el se pregătește pentru ziua următoare, organizând informațiile acumulate, consolidând amintirile și pregătindu-ne să învățăm, să gândim și să performăm la cel mai înalt nivel.

Poate că cea mai importantă lecție este aceasta: somnul nu este opusul productivității, ci unul dintre cele mai solide fundamente ale ei.

Dr. Bogdan MATEI, medic specialist psihiatru în Franța