Nu e o glumă: Vaca poate să dea și alcool nu numai lapte! Poți face vodcă

Poate părea o glumă, dar nu este. Va poate să dea și alcool nu numai lapte. Este o descoperire pe care Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui a comentat-o în cadrul unei emisiuni.

Englezii folosesc zerul rezultat pentru a fabrica vodca. În cadrul aceleași producții, Dorin Cojocaru a mai discutat și despre probleme din producția laptelui. Una dintre ele este costul ridicat al analizelor pentru fiecare animal.

Nu e o glumă: Vaca poate să dea și alcool nu numai lapte! Poți face vodcă

Într-o discuție inedită în cadrul podcastului „Agricultură în schimbare”, Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui, a vorbit despre modul în care zerul rezultat din procesarea laptelui poate fi valorificat în moduri neașteptate. Potrivit acestuia, prin tehnici moderne precum ultrafiltrarea și osmoza inversă, este posibilă extragerea unui derivat din lactoză – un zahăr natural – care poate fi transformat în alcool, inclusiv vodcă.

Cojocaru a explicat că, în prezent, proteina lactică obținută din zerul uscat este folosită mai ales în industria suplimentelor nutriționale, inclusiv în formulele pentru bebeluși. Însă, în paralel, o altă direcție tehnologică permite extragerea permeatului, o componentă bogată în lactoză, care poate fi fermentată pentru a obține alcool. Astfel, susține el, „vaca poate să dea și vodcă, nu doar lapte”, sugerând potențialul vast de valorificare al fiecărui subprodus din industria laptelui.

În continuarea intervenției sale, președintele asociației a vorbit despre nevoia de retehnologizare în sectorul procesării lactatelor din România, punctând faptul că astfel de inovații nu sunt doar interesante, ci și esențiale pentru supraviețuirea pe o piață extrem de competitivă. În comparație cu procesatorii din țări precum Polonia sau Germania, care reușesc să valorifice fiecare componentă a laptelui – inclusiv transformând zerul în apă distilată utilizabilă în produse non-alimentare – industria românească suferă din cauza unui randament mai slab și a pierderilor mari.

Industria românească de specialitate este în colaps

Cojocaru a precizat că solicitarea programului de retehnologizare a venit tocmai din dorința de a reduce pierderile și de a crește eficiența economică. În viziunea sa, dacă din aceeași cantitate de lapte se pot obține mai multe produse, costurile de transport, accize și alte cheltuieli directe se diluează, ceea ce duce automat la un preț final mai competitiv pe rafturile magazinelor.

Prin comparații directe cu procesatorii vestici care optimizează fiecare pas al producției, el a subliniat că România are nevoie urgentă de investiții în echipamente moderne, pentru a putea concura de la egal la egal. Într-o industrie unde fiecare litru de lapte poate genera venituri suplimentare, pierderile devin un lux pe care producătorii români nu și-l mai pot permite.

În aceeași ediție a emisiunii „Agricultură în schimbare”, Dorin Cojocaru a atras atenția și asupra provocărilor cu care se confruntă producătorii de lapte, în special în ceea ce privește costurile ridicate ale testărilor de laborator. Președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui a detaliat complexitatea procesului de analiză necesar pentru fiecare animal în parte, menționând că vorbim de aproximativ 16 tipuri de teste obligatorii.

Un exemplu relevant oferit de Cojocaru este analiza pentru dioxină, un compus toxic care poate contamina laptele. Această analiză nu poate fi realizată în România din cauza lipsei de acreditare a laboratoarelor, astfel că probele trebuie trimise în străinătate – în țări precum Ungaria, Austria sau Germania – iar costul pentru un singur test ajunge la 400 de euro.