O femeie din Iași s-a trezit cu un credit la bancă în urma unui apel telefonic. Specialiștii atenționează asupra înmulțirii fraudelor cu credite false

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

O femeie din Iași s-a trezit cu un credit la bancă în urma unui apel telefonic, susținând că este vorba despre o fraudă. Spune că suma a fost împrumutată de la bancă în urma unei manipulări psihologice și a unui furt de identitate. Specialiștii din cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) atrag atenția asupra faptului că s-au înmulțit fraudele cu credite false. Anul acesta, consumatorii au trimis către CSALB peste 170 de cereri care au ca obiect fraudele pe canale bancare.

S-au înmulțit tentativele de fraudă cu credite false, de aceea specialiștii atrag atenția asupra acestei situații grave. Consumatorii au trimis către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) peste 170 de cereri care au ca obiect fraudele pe canale bancare.

O femeie din Iași s-a trezit cu un credit la bancă în urma unui apel telefonic, devenind o victimă a unei noi fraude

Una dintre persoanele din Iași care este victima unei fraude spune că a fost păcălită să obțină creditul la bancă.

„Am fost victima unei infracțiuni de fraudă bancară și furt de identitate complex, soldată cu contractarea unui credit de nevoi personale în luna iunie 2026. Consimțământul meu a fost viciat, suma fiind transferată imediat către conturi externe, în scopul spălării banilor. Creditul a fost accesat în urma unei manipulări psihologice și a unui furt de identitate. Există o anchetă în curs la poliție. Am anunțat banca și DNSC. Având în vedere cele expuse, vă solicit suspendarea/anularea imediată a obligației de plată a ratelor aferente acestui credit, până la finalizarea cercetărilor penale. Totodată, doresc să nu se raporteze eventualele întârzieri la plată către Biroul de Credit, având în vedere caracterul fraudulos al contractului de credit”, susține Mădălina E., din Iași.

Specialiștii din cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) atrag atenția asupra faptului că s-au înmulțit fraudele cu credite false. Anul acesta, consumatorii au trimis către CSALB peste 170 de cereri care au ca obiect fraudele pe canale bancare. Cele mai multe dintre aceste solicitări descriu cazuri în care consumatorii înșelați s-au văzut în situația de a fi datori către bănci după ce infractorii informatici au contractat împrumuturi bancare în numele lor.

Ieșenii sunt victimele unor atacuri cibernetice și se trezesc fără banii din cont

În majoritatea cazurilor, consumatorii au permis accesul unor necunoscuți la parole, informații confidențiale și chiar la propriile telefoane sau aplicații de internet banking. Mai mult, sunt în analiza CSALB și situații în care consumatorii au contractat chiar ei creditele, pe care le-au virat apoi către conturi necunoscute din dorința de a cumpăra criptoactive, acțiuni sau pentru a acoperi alte presupuse fraude sau datorii. În cererile de negociere cu băncile, oamenii descriu mecanisme complexe de înșelăciune, iar pagubele provocate ajung până la 20.000 de euro în cazurile analizate de CSALB. Din păcate, în majoritatea situațiilor, băncile nu acceptă aceste cereri de conciliere în cadrul CSALB. Motivul principal este că situațiile descrise sunt momentan în atenția poliției, dar și pentru că infractorii nu au atacat sistemele de securitate ale băncilor, ci au accesat conturile cu ajutorul titularilor acestora.

„Am fost victima unui atac cibernetic de tip malware, prin preluarea controlului de la distanță asupra telefonului, prin intermediul unei aplicații instalate în telefon prin aplicația WhatsApp. Mai întâi, infractorii mi-au făcut un cont bancar online și apoi au cerut în numele meu un credit de 29.000 de lei. Mi-au spus că sunt banii mei și pot uza de ei. Am cerut anularea acelui credit a doua zi. Am prezentat cazul la poliție. Am anunțat banca. Întâi telefonic, apoi în scris. Hoții au avut acces și la conturi, din care mi-au furat 90.000 de lei. Jumătate din sumă era dintr-un cont pe care eram împuternicită, reprezentând banii altor persoane, restul fiind din contul personal. Sumele au fost trase din cont prin operațiuni succesive, pentru a evita limitele de securitate. Toate discuțiile cu infractorii s-au desfășurat prin aplicația WhatsApp și telefon, iar în unele cazuri aceste discuții durau peste 4 ore”, mai spune un bărbat, victimă a fraudei bancare.

Băncile nu pot să șteargă împrumuturile făcute de consumatorii păcăliți

Răspunsul băncii a fost următorul: „Plățile și operațiunile din conturile consumatoarei au fost făcute din aplicația de homebanking, cu respectarea cerințelor privind autentificarea clientului prin introducerea codului de securitate (definit la activarea aplicației) sau prin utilizarea biometriei telefonului. Referitor la tranzacțiile efectuate pe contul unde persoana fraudată era împuternicită, fondurile aferente acestor plăți au fost transferate către contul personal al utilizatorului și, ulterior, utilizate. Banca a efectuat toate transferurile conform instrucțiunilor primite. Conform legii, un ordin de plată este considerat ca fiind corect efectuat dacă este executat în conformitate cu IBAN-ul indicat de plătitor”, au transmis reprezentanții băncii.

Un alt caz prezentat de CSALB este următorul:

„Am fost sunat de un infractor care s-a prezentat ca angajat al unei bănci comerciale și mi-a spus că cineva mi-a folosit datele pentru a cere un credit de nevoi personale. Când i-am spus că nu am fost eu cel care a solicitat asta, mi-a făcut legătura cu o altă persoană, care s-a prezentat a fi de la poliție. Acesta din urmă m-a direcționat către altcineva, care a spus că este de la BNR. Această persoană mi-a spus că trebuie să fac un împrumut de la bancă de aproximativ 100.000 de lei, să scot banii cash și, cu ei, să cumpăr criptoactive de la ATM-ul de criptoactive. Am introdus în ATM sume de câte 10.000 de lei, așa cum mi s-a spus, și am solicitat dovada depunerii acestor sume. După ce am introdus toată suma, mi-au spus să sun la două numere de telefon, ca să aprobe tranzacțiile”, susține persoana păgubită.

Victimă a unei fraude: „Am fost manipulat să retrag numerar și să depun suma creditată de 70.000 de lei, prin 14 tranzacții, la un automat Bitcoin”

Un bărbat din Ilfov susține că a fost păcălit și a rămas fără banii din cont.

„Solicit negocierea unei soluții amiabile pentru suspendarea plății ratelor sau reeșalonarea creditului, în urma unei fraude bancare complexe de tip «inginerie socială». Am fost manipulat să retrag numerar și să depun suma creditată de 70.000 de lei, prin 14 tranzacții, la un automat Bitcoin. Am raportat incidentul imediat la Poliția Ilfov și bancă. Solicit o perioadă de grație, până la avansarea anchetei penale, pentru a evita executarea silită și raportarea la Biroul de Credit. Presiunea ratei lunare (1.450 de lei) pentru creditul cu care am fost fraudat reprezintă peste 30% din venitul meu net lunar. În urma accesării unui site fals, am fost contactat de o persoană care m-a convins să cumpăr acțiuni Hidroelectrica, motiv pentru care am fost pus în legătură cu un broker. I-am comunicat datele personale și am acceptat tranzacționarea acțiunilor. Mi-am dat seama că ceva nu este în regulă. Am încercat să sun pe numerele de telefon de pe care am fost contactat, însă acestea nu mai erau valabile. Deși am blocat conturile bancare, infractorii reușiseră să acceseze unul dintre conturile mele, din care au retras 10.600 de lei, suma ce reprezintă economiile mele. Totodată, au contractat în numele meu un credit de nevoi personale de 67.000 de lei, pe o perioadă de 60 de luni. Creditul a fost accesat online, prin aplicația băncii instalată pe telefonul meu mobil”, a explicat bărbatul păgubit.

Specialiștii spun că situația este cât se poate de gravă, numărul cazurilor fiind în creștere

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, atrage atenția asupra acestor situații grave.

„Un fenomen îngrijorător face tot mai multe victime în rândul consumatorilor de produse și servicii financiare. Creditele false provoacă pagube de zeci de mii de euro, iar în majoritatea cazurilor pierderile sunt suportate integral de consumatorii care au permis accesul infractorilor la conturi, aplicațiile de homebanking sau chiar la propriile telefoane și laptopuri. Majoritatea creditelor frauduloase sunt contractate online, după ce infractorii își manipulează emoțional victimele și se prezintă a fi «de la bancă», «de la poliție» sau «de la BNR». Însă, la CSALB, vin și cazuri în care oamenii au făcut credite sub presiunea psihologică a infractorilor, iar apoi au transferat banii în conturi controlate de aceștia. O altă tipologie de fraude este cea în care infractorii speculează dorința consumatorilor de a câștiga bani rapid, prin cumpărarea de acțiuni sau criptoactive. Prin aplicații de control de la distanță, infractorii ajung să fure, în câteva secunde, economii făcute în ani de zile sau să solicite împrumuturi în numele celor înșelați”, susține Alexandru Păunescu.

Cum se pot proteja consumatorii împotriva fraudelor bancare?

Aceștia trebuie să nu ofere datele personale sau parole unor persoane necunoscute.

„Recomandările noastre sunt, în primul rând, de a verifica atent autenticitatea apelurilor sau a mesajelor primite și care, de fiecare dată, le cer consumatorilor să facă operațiuni financiare în mare grabă, sub diverse pretexte. Atenție mare și la cazurile în care se solicită identificări video cu consumatorii, deoarece respectivele înregistrări pot fi utilizate ulterior, prin procedee deepfake, pentru autentificare în aplicațiile de banking. Practic, atacatorii pot folosi înregistrări video și audio pentru a ocoli sistemele de securitate ale băncilor. Le reamintim consumatorilor că băncile nu solicită niciodată date de acces (user, parolă), coduri de autorizare (PIN, CVV), indiferent de canalul de comunicare. Evitați accesarea linkurilor primite prin SMS, WhatsApp, e-mail sau mesaje pe rețelele sociale, care par a fi ale băncii, mai ales dacă vi se solicită să acționați rapid sau să vă introduceți datele personale sau bancare. Nu descărcați aplicații la solicitarea altor persoane și nu urmați instrucțiuni primite telefonic, de obicei semnalând situații urgente în care trebuie să acționați, pentru efectuarea de plăți, transferuri sau blocări/deblocări de conturi. Verificați periodic tranzacțiile și soldurile conturilor și activați notificările pentru a depista imediat orice activitate suspectă. Securizați-vă telefonul și aplicațiile prin parole și nu le comunicați nimănui”, mai spune Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.

O femeie din Iași s-a trezit cu un credit la bancă în urma unui apel telefonic, susținând că este vorba despre o fraudă.