O ieșeancă de 47 de ani a primit prin transplant ficatul de la un copil de 13 ani aflat în moarte cerebrală! Femeia a primit o șansă la viață după ce a fost diagnosticată cu o boală congenitală extrem de gravă

O ieșeancă de 47 de ani a primit prin transplant ficatul de la un copil de 13 ani aflat în moarte cerebrală. Femeia a fost diagnosticată cu o boală congenitală extrem de gravă, acum în stadiu avansat. Medicii spun că pacienta era pe lista de așteptare pentru transplant de mai puțin de un an și a fost norocoasă că a fost compatibilă cu ficatul copilului de 13 ani

Ieșeanca de 47 de ani a primit o nouă șansă la viață printr-un transplant de ficat. Sâmbătă, elicopterul SMURD Iași a executat o misiune specială. Medicii au adus de la Târgu Mureș ficatul recoltat de la un copil de 13 ani, aflat în moarte cerebrală. Transplantul de ficat s-a realizat în seara zilei de sâmbătă, la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași, de către o echipă condusă de prof. dr. Cristian Lupașcu. Pacienta care a beneficiat de transplant este o femeie de 47 de ani, diagnosticată cu Boala Wilson, o boală congenitală extrem de gravă. După intervenția chirurgicală care a decurs cu succes, starea pacientei este stabilă.

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

Cine sunt copiii lui Mircea Diaconu. Niciunul nu i-a călcat pe urme în actorie

Dr. Raluca Neagu Movilă: „Transplantul de ficat era singura șansă a pacientei”

Pacienta care a beneficiat de transplat de ficat la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași avea ficatul distrus din cauza Bolii Wilson. Practic, organismul acesteia reținea cuprul și metalele, iar acestea se depuneau pe ficat, pe rinichi și, în stadiu avansat, pe creier.

„Singura șansă pentru această pacientă era transplantul de ficat. Pacienta a fost diagnosticată cu Boala Wilson la maturitate. Boala Wilson este o boală genetică și apare ca urmare a unei mutații la nivelul genei care codifică o moleculă care ajută la transportarea cuprului. Cuprul se depune în diverse organe, afinitate mai mare având ficatul și creierul. Pacienta se afla într-un stadiu avansat al bolii, iar simptomele specifice, aboseală, stări de rău și somnolență deveneau din ce în ce mai prezente”, spune dr. Raluca Neagu Movilă, coordonatorul Centrului de Transplant Regional din Iași.

Pacienții cu Boala Wilson se confruntă cu oboseală cronică și stări de somnolență

Medicul Raluca Neagu Movilă spune că Boala Wilson, boală congenitală gravă, poate avea două forme de debut. Una precoce, care se diagnostichează între 5 și 20 de ani, cu manifestări predominant hepatice, și alta tardivă, între 20 și 40 ani, în care predomină simptomele neurologice ți psihiatrice. În general, debutul este la vârste tinere. Pacienta care a beneficiat de transplant de ficat la Iași a fost diagnosticată tardiv.

„Pacienta a fost diagnosticată cu Boala Wilson după vârsta de 20 de ani. Din păcate, diagnosticul poate fi trecut cu vederea timp îndelungat, până când se stabilește cu exactitate că e Boala Wilson. Pacientul trebuie supus unei anamneze atente. Acesta se prezintă inițial cu stări de oboseală, de somnolență. Până se ajunge la diagnostic, medicii trebuie să efectueze o serie largă de analize”, mai spune dr. Raluca Neagu Movilă.

Ieșeanca de 47 de ani care a beneficiat de transplant avea ficatul distrus de cantitatea mare de cupru din organism

În cazul ieșencei de 47 de ani care a primit prin transplant ficatul de la un copil de 13 ani, aflat în moarte cerebrală, medicii spun că aceasta acumula tot cuprul care îi intra în organism. Cantitatea mare de cupru i-a distrus ficatul.

„În mod normal, orice exces de cupru care este absorbit, este excretat de ficat. La pacienții cu Boala Wilson, cuprul se acumulează în ficat. Acesta nu este eliminat. Organismul are nevoie de cupru în cantitate mică. De vreme ce este o afecțiune genetică, este prezentă la naștere, dar simptomele pot apărea mai târziu. Din păcate, Boala Wilson nu poate fi prevenită. Dacă a existat un istoric al acestei boli în familie, atunci ar trebui ca pacienții să facă testele genetice. Testele genetice sunt o procedură care identifică schimbările în genele pacientului și care arată dacă părintele sau copilul este un purtător al genei mutate. Aceste mutații nu sunt neapărat prezente în fiecare generație”, încheie dr. Raluca Neagu Movilă.