Olaf Scholz consideră că este nevoie urgentă de noi reforme privind autonomia militară și energetică a UE

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Cancelarul german Olaf Scholz, aflat la Congresul Partidului Socialiștilor Europeni din capitala Germaniei a susţinut că este nevoie de o mai mare autonomie militară a Uniunii Europene și de coordonare a eforturilor implementate.

Prin urmare, Scholz a cerut din nou reforme urgente ale Uniunii Europene, pentru a o face deschisă sare admiterea de noi țări.

Cancelarul german s-a întâlnit vineri, 14 octombrie, cu prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez și cu prim-ministrul portughez António Costa

Noi reforme UE cerute de cancelarul german Olaf Scholz

Prin aceste noi reforme, cancelarul german Olaf Scholz cere urgentarea unei aprovizionări coordonate cu arme și echipamente, o forță de reacție rapidă a UE până în 2025 și un adevărat cartier general al UE pentru forțele armate europene.

„Trebuie să ducem mai departe cu încredere eforturile europene comune de apărare. Este corect ca toți membrii europeni să se alăture acestui proiect, dacă vrem să ne apărăm valorile într-o lume care va avea în curând zece miliarde de persoane”, a subliniat cancelarul german.

De asemenea, oficialul german spune că o Europă unită din 27, 30, 36 de state cu peste 500 de milioane de cetățeni liberi și egali, va putea avea o pondere importantă și fundamentală la nivel global, şi de asemenea, preocupările statelor membre mai mici nu trebuie neglijate.

„În viitor fiecare țară trebuie ascultată cu preocupările sale, orice altceva ar fi o trădare a ideii europene”, a concluzionat Scholz.

Cancelarul german s-a întâlnit vineri, 14 octombrie, cu prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez și cu prim-ministrul portughez António Costa pentru a discuta despre situația aprovizionării cu energie și despre viitorul gazoductului MidCat.

Cei trei lideri europeni s-au declarat în favoarea construirii interconexiunii energetice, un proiect care, însă, nu-i place președintelui francez Emmanuel Macron. Între timp însă, Scholz face presiuni pentru construirea de infrastructuri, care să permită Germaniei să devină independentă de gazul rusesc, reiterând în mai multe rânduri importanța MidCat, care în viitor ar putea fi folosit pentru transportul hidrogenului verde, în loc de gaz.

PSE este format din 33 de partide europene. Vineri seara, 14 octombrie, Congresul l-a ales pe fostul premier suedez Ştefan Löfven ca nou președinte. 255 din cei 262 de delegați l-au votat pe Löfven, de 65 de ani, care după 11 ani îl înlocuiește pe bulgarul Serghei Stanișev. De altfel, au fost șapte abțineri și niciun vot împotrivă.

Totodată, într-o rezoluție, Congresul PSE a susținut, apoi, sprijinul continuu pentru Ucraina, inclusiv sprijinul militar, și noi sancțiuni împotriva Rusiei.

Casa Albă are în plan o nouă sancțiune pentru Rusia

De asemenea, în cadrul unui alt context, amintim că o nouă sancțiune pentru Rusia va afecta Europa, de vreme ce cotaţia aluminiului de referinţă a închis în creştere cu 3,3%, la 2.309 dolari pe tonă, după ce a avansat pentru scurt timp cu 7,3%, la 2.400 dolari pe tonă. Se pare că administraţia Biden are în vedere creşterea tarifelor pentru aluminiul rusesc la niveluri atât de punitive încât ar interzice efectiv producătorul rus de aluminiu Rusal, spun sursele, citând persoane familiare cu luarea deciziilor.

De asemenea, Casa Albă şi Departamentul de Trezorerie nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii din partea Reuters.

Menționăm că Rusal este cel mai mare producător de aluminiu din lume în afara Chinei, furnizând lumii 6% din necesarul estimat la aproximativ 70 de milioane de tone în acest an. De altfel, nici compania din Rusia nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii.

Totodată, reiterăm faptul că joi, 29 septembrie, Ungaria a anunţat că nu poate sprijini cea de-a opta rundă de sancţiuni planificată de Uniunea Europeană împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei, dacă acestea prevăd sancţiuni energetice.

Acum însă, Olaf Scholz anunță că este nevoie urgentă de noi reforme privind autonomia militară și energetică a UE.