Orașele mici din România în pragul colapsului. Peste jumătate nu mai îndeplinesc criteriile legale

Peste jumătate dintre orașele mici din România și 15% dintre comune nu mai îndeplinesc criteriile demografice prevăzute de lege pentru a fi încadrate în categoria lor administrativ-teritorială, arată un raport recent al Curții de Conturi. Analiza, realizată între aprilie și noiembrie 2024, evidențiază discrepanțe majore între legislație și realitatea locală, subliniind că multe unități administrativ-teritoriale (UAT) ar fi „ilegitime” dacă s-ar evalua după criteriile actuale.

Concret, la nivelul anului 2023, 119 dintre cele 216 orașe mici (55%) aveau sub 10.000 de locuitori, pragul minim prevăzut de lege pentru statutul de oraș. În cazul comunelor, 432 (15% din total) nu atingeau pragul minim de 1.500 de locuitori. Curtea de Conturi atrage atenția că aceste criterii nu mai reflectă dinamica demografică actuală, iar lipsa unor indicatori clari și fiabili afectează evaluarea corectă a localităților.

Orașe și comune cu bugete secătuite și locuitori puțini

Raportul subliniază, de asemenea, că cheltuielile ridicate de personal reprezintă o povară majoră pentru bugetele locale, limitând dezvoltarea infrastructurii și serviciilor. În 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%. Situația s-a deteriorat mai ales în cazul comunelor, care înregistrează scăderi semnificative ale capacității de a-și acoperi cheltuielile de personal din resurse proprii: 31% în 2023 față de 52% în 2022 și 44% în 2021.

În privința orașelor mici, 76% au reușit să-și susțină cheltuielile de personal din venituri proprii în 2023, comparativ cu 85% în 2022. Auditorii arată că diferențele de salarizare între comune și orașe, inclusiv în cazul primarilor și viceprimarilor, duc la costuri mai mari în orașe, chiar și atunci când acestea deservesc un număr de locuitori similar. Aceasta poate genera situații în care serviciile publice nu sunt oferite la același nivel, în ciuda cheltuielilor mai mari.

Raportul evidențiază și creșterea costurilor sociale: numărul asistenților personali pentru persoanele cu handicap grav a crescut cu 7% între 2021 și 2023, iar plățile aferente au crescut cu 38%, presând suplimentar bugetele locale.

Dependenta excesivă de finanțarea de la bugetul de stat și dificultățile în colectarea veniturilor proprii reprezintă provocări majore pentru orașe și comune. Legile care prevăd excepții anuale pot ajuta la echilibrarea bugetelor pe termen scurt, dar afectează autonomia financiară pe termen lung. Auditorii recomandă o analiză sistemică și reforme legislative care să permită o reorganizare eficientă a administrației locale, alinierea serviciilor la nevoile comunităților și consolidarea autonomiei financiare a UAT-urilor.

Curtea de Conturi mai atrage atenția că schimbarea statutului administrativ al localităților este dificilă și rareori reușește. În ultimii ani, mai multe tentative de revenire a unor orașe la statutul de comună sau de comasare a unor unități administrative au eșuat din cauza neîndeplinirii condițiilor legale pentru referendum.