National

Pandemia de coronavirus și criza financiară au majorat datoria publică: „De la circa 15% din PIB în 2008 la peste 47% din PIB la finele lui 2020”

Publicat: 20 sept. 2021
Bani
Bani

Criza financiară şi Pandemia au majorat datoria publică de la circa 15% din PIB în 2008 la peste 47% din PIB la finele lui 2020, iar o consolidare bugetară cu o rată de corecţie medie anuală a deficitului bugetar de circa 1,5% din PIB ar stabiliza datoria la puţin peste 50% din PIB la orizontul lui 2024, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

„Criza financiară şi Pandemia au suit datoria publică de la circa 15% din PIB în 2008 la peste 47% din PIB la finele lui 2020 – este drept şi în contextul unor politici fiscale prociclice. Schimbările climatice şi alte evenimente extreme vor pune presiune crescândă asupra bugetului public, în condiţiile unui spaţiu fiscal foarte limitat în cazul României. Analize ale Consiliului Fiscal, pornind de la ipoteze ale CNSP şi Strategia de convergenţă oficială, arată că o consolidare bugetară cu o rată de corecţie medie anuală a deficitului bugetar de circa 1,5% din PIB ar stabiliza datoria la puţin peste 50% din PIB la orizontul lui 2024.

Cu un pas de corecţie de 1% din PIB datoria publică s-ar stabiliza la sub 60% din PIB cu un orizont mai lung de timp – în 2026. Analiza ia în considerare diverse scenarii care depind de variabile esenţiale precum rata de creştere a economiei, rata dobânzii la care se finanţează serviciul datoriei publice, pasul de corecţie a deficitului”, spune Daniel Dăianu, în articolul „Evenimente extreme şi activitatea economică – schimbarea climatică poate destabiliza profund bugetele publice”, publicat pe pagina de internet a Consiliului Fiscal şi pe blogul OpiniiBNR.ro.

Preşedintele Consiliului Fiscal precizează că indiferent de scenariul considerat, datoria publică a României este proiectată să crească pe parcursul perioadei 2021-2024, depăşind nivelul de 50% din PIB chiar şi în cazul celor mai optimiste ipoteze.

„Raportarea la aceste valori este relevantă chiar dacă Pandemia modifică contextul de judecare a situaţiei şi corecţia dezechilibrului bugetar. Corecţia bugetară cu reducerea deficitului bugetar şi ţinerea sub control a cheltuielilor publice sunt esenţiale pentru stabilizarea nivelului datoriei publice, chiar şi în condiţiile în care Romania ar avea creşteri economice înalte.

O situaţie economică caracterizată de niveluri ridicate ale inflaţiei poate genera riscuri suplimentare din prisma faptului că ratele de dobândă sunt aşteptate să crească pe termen mediu, ceea ce ar face ca serviciul datoriei să pună presiuni suplimentare asupra bugetului public”, arată Daniel Dăianu.

Economistul susţine că pentru ţările cu venituri bugetare foarte mici situaţia ar fi tare complicată, mai ales dacă nu se poate miza pe alte resurse.

„România are o şansă extraordinară din acest punct de vedere: deşi are venituri fiscale/bugetare foarte joase (între cele mai mici din UE), resursele europene (mai ales din NGEU/PNRR, ce se ridică la 29,2 miliarde euro) pot finanţa tranziţia verde pe scară largă, România beneficiind de una din cele mai generoase alocări raportate -la PIB. PNRR înseamnă pe cei 6 ani de absorbţie posibilă circa 12-13% cumulat din PIB-ul Romaniei; anual ar fi în medie circa 2% din PIB.

Dar este de văzut în ce măsura se va putea absorbi volumul acestor resurse. PNRR trebuie să fie văzut ca o şansă excepţională şi o cauză naţională. Este de notat că la nivelul CE, al ECOFIN se examinează posibilitatea ca investiţii suplimentare „verzi”, care ar ajuta tranziţia economiilor, să nu mai fie incluse în deficitul bugetar propriu zis”, a afirmat Dăianu.





Adauga un comentariu