Paraclisul Maicii Domnului doar Ortodox: Cum să te rogi pentru feluritele nevoi, necazuri și încercări

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Paraclisele Maicii Domnului sunt făcute după orânduielile ortodoxe pe schema slujbei Utreniei. De obicei, Paraclisul Maicii Domnului se citește în perioada Postului Adormirii Maicii Domnului. Asta nu înseamnă că noi, credincioșii ortodocși nu-l putem rosti în întreg an liturgic ori de câte ori simțim nevoia sufletească.

Paraclisul Maicii Domnului ne poartă cu mintea și cu inima către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care este în viața noastră cea mai aleasă sprijinitoare și ajutătoare în feluritele nevoi, necazuri și încercări, și totodată Maică rugătoare și mijlocitoare pentru noi creștinii ortodocși înaintea Fiului său și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Cuvântul paraclis provine din limba greacă și poate fi tradus ca invocare sau rugăciune, și poate fi privit ca ajutor, ocrotire și mângâiere. Când este vorba despre Paraclisul Maicii Domnului, se poate vorbi despre ajutorul dat de Născătoarea de Dumnezeu celor care o preacinstesc și-i aduc rugăciuni.

De obicei, paraclisele sunt niște rugăciuni de cerere rânduite a fi cântate, cântarea constituind modul cel mai sensibil de exprimare duioasă a gândurilor și simțămintelor noastre Sfintei Treimi, Maicii Domnului și tuturor sfinților.

Cum se citește Paraclisul Maicii Domnului doar Ortodox

La Paraclisele Maicii Domnului, cele mai importante sunt cele două canoane care pot fi cântate, în cadrul liturgic, și citite de fiecare creștin ortodox în pravila particulară de rugăciune.

Pe lângă cele două canoane, Paraclisul Maicii Domnului cuprinde rugăciunile începătoare cu Psalmul 142, Dumnezeu este Domnul, și două tropare, Psalmul 50, câte o pericopă evanghelică de la Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, fiecare dintre cele două făcând trimitere la persoana Maicii Domnului, stihiri, ectenii și rugăciuni.

Astfel, Paraclisul Maicii Domnului începe cu:

„Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam­ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin­decă neputințele noas­tre, pentru numele Tău.“

Pe urmă, se rostește „Tatăl nostru“, după care rugăciunile începătoare și Psalmul 142, care se încheie cu paragraful:

„Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.“

Și de trei ori:

„Dumnezeu este Domnul!“

Pe urmă, se citesc două tropare și Psalmul 50, care se încheie cu paragraful:

„Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.“

Urmează Cântarea 1, Glasul al 8-lea, Cântarea a 3-a, Cântarea a 4-a, Cântarea a 5-a, Cântarea a 6-a, Prochimen, glasul al 4-lea, Cântarea a 7-a, Cântarea a 8-a, Cântarea a 9-a și troparele, glasul al 6-lea.

Rugăciunea de final al Paraclisului Maicii Domnului

La final, preotul zice ectenia:

„Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ție, auzi-ne și ne miluiește.“

Iar dascălul:

„Doamne miluiește“, spus de trei ori.

Pe urmă, iar preotul:

„Încă ne rugăm pentru mila, viața, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, iertarea, buna-sporire și chivernisire a robilor lui Dumnezeu (N) și pentru ca să li se ierte lor toată greșeala cea de voie și cea fără de voie.

Dascălul:

„Doamne miluiește“, spus de trei ori.

Din nou preotul:

„Încă ne rugăm ca să fie păzit sfânt locașul acesta, țara aceasta, orașul (satul) acesta și toate orașele și satele, de boală, de foamete, de cutre­mur, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră și de războiul cel dintre noi; pentru ca milostiv, blând și lesne iertător să ne fie nouă Bunul și Iubitorul de oameni Dum­nezeul nostru și să-Și întoarcă toată mânia care se pornește asupra noastră, să ne izbăvească pe noi de îngrozirea Lui cea dreaptă, care este asu­pra noastră, și să ne miluiască pe noi.“

Dascălul:

„Doamne miluiește“, spus de 40 ori.

Și iar preotul:

„Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântui­torul nostru, nădejdea tuturor marginilor pă­mântului și a celor ce sunt pe mare departe, și, Milostive, milostiv fii nouă, Stăpâne, pentru păcatele noastre și ne miluiește pe noi.

Dascălul:

„Doamne miluiește“, rostit de trei ori.

La final, preotul zice ecfonisul:

„Că milostiv și iubitor de oameni Dumne­­zeu ești și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii ve­cilor. Amin.“