Paraclisul Sfântului Efrem cel Nou. Când trebuie citită această frumoasă rugăciune

Când și de ce este important să citim paraclisul Sfântului Efrem cel Nou? Află în rândurile următoare despre puterile tămăduitoare ale acestui mare sfânt.

Sfântul Efrem cel Nou este prăznuit pe 5 mai, ziua învrednicirii sale cu cununa muceniciei, dar și pe 3 ianuarie, ziua aflării sfintelor sale moaște. Acest paraclis dedicat Sfântului Efrem cel Nou este citit sau cântat într-un moment de mâhnire, de boală, de primejdie ori de grea suferință, aducând alinare sufletului și sprijin dumnezeiesc celor aflați într-o nevoie deosebită.

Viața Sfântului Efrem cel Nou

Rugăciunile întărite prin acest paraclis sunt un mijloc prin care credincioșii se apropie de harul său tămăduitor și de ajutorul pe care Sfântul Efrem îl întruchipează în fața greutăților vieții.

Sfântul Efrem cel Nou este cinstit de credincioși atât într-o zi de primăvară, pe 5 mai, ziua trecerii sale la Domnul, cât și pe 3 ianuarie, ziua în care cinstitul său trup a fost descoperit în chip minunat. Pe 22 mai 2014, într-o ședință desfășurată la Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât înscrierea Sfântului Mare Mucenic Efrem cel Nou în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române, recunoscând astfel lucrarea sa minunată și puterea mijlocirilor sale.

15:33, 04 Dec 2025

FOTO Rugăciune de iertare și dezlegare. Iată când trebuie să o citești!

09:22, 27 Nov 2025

FOTO Pentru ce se citește Acatistul Sf. Stelian, ocrotitorul copiilor? Află ce versuri se rostesc pentru sănătate!

Sfântul Efrem cel Nou, supranumit Mare Mucenic și Tămăduitor, s-a născut pe 14 septembrie 1384, în ziua praznicului Înălțării Sfintei Cruci, în orașul Trikala, Grecia. La botez, a primit numele Constantin. Rămas orfan de tată de la o vârstă fragedă, copilul a crescut sub grija mamei sale, alături de alți șase frați, fiind necontenit ocrotit de harul lui Dumnezeu. Pentru a scăpa de amenințarea înrolării forțate în armata otomană, care din anul 1393 stăpânea regiunea, Constantin a plecat de acasă la doar 14 ani și a intrat ca monah în Mănăstirea Buna Vestire, zidită pe „Colina Neprihăniților” din Atica, Grecia.

Timp de 27 de ani, într-o răbdare și smerenie desăvârșite, Sfântul Efrem a urmat calea Domnului, ducând o viață plină de curăție și de nevoință. A fost hirotonit preot și s-a dedicat slujirii lui Dumnezeu și alinării sufletelor celor ce îi treceau pragul mănăstirii. Însă, în anul 1416, otomanii au ocupat peninsula Atica, iar în anul 1424 au atacat mănăstirea, distrugând-o aproape în întregime și ucigând pe toți monahii. Sfântul Efrem a scăpat atunci, fiind plecat într-o peșteră din apropiere, dar a fost prins doi ani mai târziu, într-o zi de toamnă. Timp de opt luni a fost torturat cu cruzime de otomani pentru a renunța la credința sa, dar nu a cedat.

Paraclisul Sfântului Efrem cel Nou

Sfântul a adormit într-o zi de joi, pe 5 mai 1426, la ora 9 dimineața, în vârstă de doar 42 de ani. Moaștele sale, pline de har și putere tămăduitoare, au fost descoperite în mod minunat pe 3 ianuarie 1950, devenind izvor de vindecări și binecuvântări.

Citirea paraclisului Sfântului Efrem cel Nou are o importanță deosebită, fiind un mijloc prin care credincioșii se apropie de Dumnezeu și primesc sprijin în momentele grele ale vieții. Acest paraclis, cunoscut pentru puterea sa tămăduitoare, este adesea citit sau cântat în situații de boală, primejdie sau suferință sufletească, aducând alinare și speranță celor care se roagă cu credință. Sfântul Efrem, numit „grabnic ajutător”, este recunoscut pentru intervențiile sale minunate, oferind vindecări și soluții neașteptate celor care îi cer ajutorul. Rugăciunile adresate lui reprezintă nu doar o cerere de sprijin, ci și o recunoaștere a vieții sale de sfințenie și a sacrificiului său martiric. Prin mijlocirea sa, mulți au mărturisit primirea unor binecuvântări și ajutoare extraordinare, ceea ce întărește credința și legătura cu Dumnezeu.

Sfântul Efrem cel Nou este prăznuit pe 5 mai, ziua învrednicirii sale cu cununa muceniciei, dar și pe 3 ianuarie, ziua aflării sfintelor sale moaște. Acest paraclis dedicat Sfântului Efrem cel Nou este citit sau cântat într-un moment de mâhnire, de boală, de primejdie ori de grea suferință, aducând alinare sufletului și sprijin dumnezeiesc celor aflați într-o nevoie deosebită.