Parlamentarii au revenit la muncă în plin blocaj politic. Cum preferă demnitarii să-și încaseze banii

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Parlamentul și-a reluat activitatea în sesiunea de toamnă, însă principala problemă rămâne nerezolvată: România nu are încă un Guvern cu puteri depline. PSD îl susține pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, PNL îl menține pe Siegfried Mureșan drept propunere, iar USR spune că nu va vota un Executiv condus de PSD. În paralel, formațiunile își pregătesc propriile proiecte pentru administrație, fiscalitate, alegeri și educație.

Parlamentarii s-au întors la muncă

Camera Deputaților și Senatul și-au reluat activitatea marți, 1 septembrie 2026, odată cu începerea celei de-a doua sesiuni ordinare din 2026. Parlamentarii se întorc la lucru după o vară în care cele două Camere au fost convocate și în sesiuni extraordinare pentru proiectele legate de PNRR.

Prima zi de activitate vine și cu decizii administrative. Deputații și senatorii trebuie să stabilească noua componență a Birourilor Permanente, în funcție de configurația politică a Parlamentului și de negocierile dintre grupurile parlamentare.

13:20, 07 Sep 2026

FOTO Elena Udrea cere alegeri anticipate după patru luni de blocaj politic. „Lăsați poporul să aleagă din nou!”

08:23, 07 Sep 2026

O nouă lovitură din partea lui Ilie Bolojan! Guvernul reduce compensația pentru motorină. Transportatorii vor primi mai puțini bani pentru fiecare litru

Miza principală nu este însă alegerea vicepreședinților, secretarilor și chestorilor, ci formarea unei majorități care să poată susține un nou Guvern.

Executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar de la începutul lunii mai, iar partidele trebuie să găsească o formulă politică pentru ieșirea din blocaj.

PSD îl vrea premier pe Sorin Grindeanu, dar îi lipsesc voturile

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că își asumă candidatura pentru funcția de prim-ministru și că își dorește ca România să aibă un nou Guvern până la 15 septembrie.

Desemnarea premierului îi aparține însă președintelui Nicușor Dan. După desemnare urmează negocierile pentru formarea echipei guvernamentale și obținerea votului de învestitură în Parlament.

Problema social-democraților este că PSD nu are suficiente voturi pentru a instala singur un Guvern. Pentru învestirea Executivului sunt necesare 233 de voturi, în timp ce PSD poate conta în acest moment pe cei 127 de parlamentari ai săi.

Grindeanu a recunoscut că nu se află în situația de a merge în fața președintelui cu o majoritate deja asigurată. UDMR nu și-a schimbat poziția și urmează să își anunțe decizia după desemnarea candidatului pentru funcția de premier.

Formațiunea maghiară spune că va analiza situația indiferent dacă premierul desemnat va proveni din PSD sau va fi o altă persoană.

Liberalii păstrează, la rândul lor, propunerea pentru europarlamentarul Siegfried Mureșan. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a explicat anterior poziția partidului: „Până nu există o altă decizie, aceasta este poziționarea noastră”.

USR respinge însă varianta unui Guvern condus sau controlat de PSD.

„Tot nu vom vota un guvern PSD sau care să conțină surogați PSD”, au transmis reprezentanții USR.

Astfel, negocierile pentru cele 233 de voturi sunt principala bătălie politică a începutului de sesiune.

Partidele vin cu propriile reforme

În timp ce PSD încearcă să strângă o majoritate, iar celelalte formațiuni își stabilesc poziția față de viitorul Guvern, fiecare partid își pune pe masă propria listă de priorități legislative.

USR anunță reforme în administrația publică, serviciile secrete și sistemul electoral. Formațiunea vrea și modificarea legislației privind Agenția Națională de Integritate, astfel încât regulile să fie puse în acord cu normele europene care nu permit aplicarea retroactivă a sancțiunilor.

USR leagă această temă și de riscul pierderii unor fonduri europene.

„Ne dorim ca 770 de milioane de euro să nu fie pierduți pentru o răzbunare politică a PSD ce încalcă limitele statului de drept și libertatea timișorenilor de a-și alege”, a transmis formațiunea.

Liberalii au, la rândul lor, mai multe proiecte pe agenda noii sesiuni. PNL vrea reforma administrației publice centrale și a companiilor de stat, reforma administrativ-teritorială și modificări ale sistemului electoral.

Liberalii susțin inclusiv reducerea dimensiunii Parlamentului și diminuarea aparatului administrativ local. Pe lista formațiunii se mai află reforma bugetului asigurărilor de sănătate și promovarea Legii lustrației.

PSD urmează să își definitiveze prioritățile în cadrul structurilor de conducere ale partidului. Pentru social-democrați, însă, problema imediată rămâne formarea unei majorități și deblocarea procedurii pentru instalarea noului Guvern.

AUR vrea Parlament cu 300 de parlamentari și primari aleși în două tururi

AUR intră în noua sesiune cu propuneri care vizează fiscalitatea, administrația, economia, educația și sistemul electoral.

Una dintre principalele revendicări este reducerea numărului de parlamentari. AUR susține păstrarea Parlamentului bicameral, dar cu numai 300 de aleși, invocând referendumul din 2009.

Formațiunea cere și revenirea la alegerea primarilor în două tururi și limitarea la două mandate a conducerilor instituțiilor publice.

„AUR susține un Parlament bicameral cu 300 de parlamentari, respectând astfel voința exprimată de români la referendumul din 2009, și va continua să susțină alegerea primarilor în două tururi de scrutin, astfel încât aceștia să beneficieze de o reprezentativitate reală în comunitățile pe care le conduc. Totodată, AUR propune limitarea la două mandate a conducerilor instituțiilor publice, pentru a împiedica transformarea unor funcții publice în poziții ocupate pe termen nedefinit și apariția unor rețele de influență în interiorul administrației”, se arată în comunicatul partidului.

În domeniul fiscal, AUR cere majorarea plafonului pentru plățile în numerar făcute de firme la 50.000 de lei. Partidul propune și revenirea treptată la nivelurile de taxare existente înaintea ultimelor majorări.

„AUR susține creșterea plafonului pentru plățile în numerar la 50.000 de lei pentru firme, precum și revenirea treptată la nivelurile de taxare existente înaintea majorărilor din ultimul an: TVA de 19%, cotă redusă de TVA de 9% și impozit pe dividende de 8%. Tot pentru sprijinirea capitalului românesc, AUR propune revenirea plafonului pentru încadrarea microîntreprinderilor la 500.000 de euro”, anunță formațiunea.

Educația este o altă temă pe care AUR vrea să o aducă în Parlament. Formațiunea se opune posibilității organizării unor examene paralele pentru admiterea la liceu și susține existența unui sistem național unic. Potrivit partidului, elevii ar trebui să aibă aceleași reguli de admitere, indiferent de liceul pentru care optează.

AUR mai susține reducerea normei didactice și scăderea numărului de elevi din clase, la nivelurile existente înaintea modificărilor introduse prin Legea Bolojan din august 2025.

În paralel, Parlamentul va avea de dezbătut și alte proiecte importante, printre care modificările privind salarizarea unitară și sistemul de admitere la liceu.

Parlamentarii și banii cash! Sute de aleși preferă să-și ia veniturile de la casierie

În noua sesiune parlamentară, partidele vor discuta despre taxe, administrație, alegeri și reforme, dar datele privind veniturile parlamentarilor arată și un alt aspect al activității din Parlament: modul în care aleșii preferă să își primească banii.

Potrivit datelor obținute de Libertatea, 200 dintre cei 464 de parlamentari preferă să încaseze în numerar cel puțin una dintre sumele la care au dreptul.

În cazul indemnizațiilor lunare, 47 de parlamentari aleg plata cash. Dintre aceștia, 14 sunt de la AUR, nouă de la PNL și șapte de la PSD. Partidul SOS România are cinci astfel de aleși, iar patru fac parte din grupul Uniți pentru România. USR are un singur parlamentar care își ridică indemnizația în numerar.

Mult mai mare este numărul celor care aleg să primească în numerar suma forfetară destinată cabinetelor parlamentare. 194 de parlamentari merg la casierie pentru această sumă, care poate depăși 30.000 de lei brut.

PSD are 79 de parlamentari care preferă cash-ul pentru suma forfetară, AUR are 34, iar PNL 31. La UDMR sunt zece astfel de aleși, în timp ce USR are șapte.

Există și parlamentari care preferă numerarul pentru ambele categorii de venituri. 41 de aleși încasează cash atât indemnizația, cât și suma forfetară. În cazul lor, banii ridicați lunar de la casierie pot depăși 40.000 de lei.

AUR are 12 parlamentari în această situație, PNL are opt, PSD are șapte, iar S.O.S. România are cinci.