Pensionarii ar putea plăti mai mult pentru salariile bugetarilor. Ce variantă a ajuns de la Comisia Europeană

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Comisia Europeană a cerut autorităților de la București să identifice surse clare de finanțare pentru costurile suplimentare generate de noua Lege a salarizării din sectorul public. Potrivit informațiilor apărute luni, 24 august 2026, și atribuite unor surse oficiale, una dintre variantele aflate în discuție este extinderea contribuției de asigurări sociale de sănătate, CASS, aplicate veniturilor din pensii.

Discuția apare într-un moment delicat pentru Guvern, după ce impactul estimat al noii grile de salarizare a crescut de la aproximativ 8 miliarde de lei, scenariul prudent discutat inițial, la circa 12-12,1 miliarde de lei. Diferența de aproximativ 4 miliarde de lei trebuie acoperită prin măsuri care să nu majoreze suplimentar deficitul bugetar.

Comisia Europeană cere Guvernului să arate de unde vin banii

Noua Lege a salarizării reprezintă una dintre reformele importante asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Proiectul este menit să corecteze o serie de dezechilibre existente între diferite categorii de angajați din sectorul public și să introducă o grilă salarială mai coerentă.

Problema principală a rămas însă costul. Negocierile purtate în ultimele luni au dus la creșterea impactului financiar estimat. Varianta discutată inițial cu autoritățile europene avea un impact în jurul valorii de 8 miliarde de lei. Ulterior, după negocierile cu sindicatele și reprezentanții diferitelor familii ocupaționale, suma a urcat spre aproximativ 12,1 miliarde de lei.

Problema principală a rămas însă costul. Negocierile purtate în ultimele luni au dus la creșterea impactului financiar estimat. Varianta discutată inițial cu autoritățile europene avea un impact în jurul valorii de 8 miliarde de lei. Ulterior, după negocierile cu sindicatele și reprezentanții diferitelor familii ocupaționale, suma a urcat spre aproximativ 12,1 miliarde de lei.

În aceste condiții, Bruxelles-ul vrea ca România să explice foarte clar cum va finanța diferența. Potrivit informațiilor publicate luni, Comisia Europeană consideră că măsurile compensatorii trebuie adoptate simultan cu noua Lege a salarizării sau, de preferat, înainte de intrarea acesteia în vigoare.

Extinderea CASS la pensii, una dintre variantele apărute în discuții

Una dintre cele mai sensibile variante menționate în informațiile atribuite răspunsului Comisiei Europene privește contribuția la sănătate aplicată pensiilor. În prezent, CASS este aplicată veniturilor din pensii care depășesc plafonul de 3.000 de lei, în condițiile stabilite prin legislația fiscală în vigoare. Varianta discutată ar presupune extinderea bazei asupra căreia este percepută contribuția. Trebuie însă făcută o diferență importantă: informația privind extinderea CASS provine din relatări bazate pe surse și pe un răspuns al Comisiei Europene prezentat în presă, nu dintr-un proiect de lege adoptat de Guvern. Prin urmare, pensionarii nu sunt în acest moment în fața unei noi modificări deja intrate în vigoare. Este vorba despre o posibilă măsură de compensare analizată în contextul negocierilor privind Legea salarizării.

De ce este nevoie de aproximativ 4 miliarde de lei în plus

Diferența dintre cele două variante ale anvelopei salariale este considerabilă. Scenariul inițial discutat în relația cu Comisia Europeană avea un impact de aproximativ 8 miliarde de lei. Noua variantă ajunge la aproximativ 12 miliarde de lei. Asta înseamnă un necesar suplimentar de aproximativ 4 miliarde de lei. Potrivit informațiilor apărute după negocierile de la Cotroceni, o parte din această sumă ar urma să fie utilizată pentru reducerea diferențelor dintre salariile unor categorii de bugetari. Guvernul trebuie însă să demonstreze că aceste cheltuieli pot fi susținute fără deteriorarea suplimentară a poziției fiscale a României. În acest context apar solicitările privind măsuri compensatorii.

Bruxelles-ul cere neutralitate fiscală pentru majorările salariale

Unul dintre principiile transmise autorităților române este cel al neutralității fiscale. Practic, dacă anumite categorii primesc creșteri suplimentare, acestea trebuie acoperite prin economii, reduceri sau venituri suplimentare în alte zone. Potrivit informațiilor prezentate în presă, Comisia Europeană ar fi formulat foarte clar această condiție în cazul sectorului Sănătății. Observațiile vizează diferențe între calculele de impact și anumite prevederi introduse în proiect. În forma discutată, unele modificări pentru personalul din unitățile sanitare ar putea genera un cost suplimentar de aproape un miliard de lei. Comisia ar fi cerut ca mecanismele de ajustare să fie construite astfel încât impactul final să rămână controlat. Cu alte cuvinte, o majorare acordată unei categorii, unui loc de muncă sau unei specialități ar trebui compensată prin reduceri sau ajustări în alte zone, astfel încât costul total să nu depășească plafonul convenit, potrivit RTV.

Sectorul Sănătății, una dintre cele mai dificile componente ale legii

Sănătatea reprezintă una dintre familiile ocupaționale asupra cărora negocierile au fost cele mai complicate. Problema este legată de diferențele salariale existente între specialități, unități medicale și categorii profesionale. Dragoș Pîslaru declara în luna august că, în urma negocierilor, peste 75% dintre angajații din sectorul medical ar putea beneficia de creșteri în noua formulă. În același timp, existau încă situații care necesitau mecanisme de compensare. Tocmai aceste ajustări au contribuit la creșterea impactului total al proiectului. Comisia Europeană vrea însă ca modificările să nu se transforme într-o creștere necontrolată a cheltuielilor permanente ale statului.