Pentru câți bani stă Nicușor Dan degeaba?

Președintele numit al României nu s-a putut căzni să coordoneze elaborarea unui program de țară. Nu a făcut-o nici înainte de alegeri și nici după. Nu știe care este situația reală în ceea ce privește încărcarea cu activitate a procurorilor și judecătorilor și, ca atare, ne dezinformează. Este nepregătit pentru a se reprezenta în numele statului român la Organizația Națiunilor Unite și o trimite în locul său acolo pe doamna Țoiu, câine surd la vânătoare. Nu este pregătit pentru a media, așa cum scrie în Constituție, între puterile statului. Și nici măcar între partidele din coaliție. În definitiv, pentru câți bani stă Nicușor Dan degeaba?

Pentru cei care nu sunt suficient de bine informați, e de precizat că lunar Nicușor Dan încasează, sub formă de salariu, suma de 17.000 lei net. La Cotroceni, instituția pe care teoretic o conduce, dispune de un întreg aparat de persoane, unii fiind chiar specialiști bine plătiți din bani publici. Rostul acestora este de a-i oferi expertize profesioniste în toate domeniile legate de atribuțiile sale prezidențiale, pe care, până una-alta, evită să și le îndeplinească. O uriașă echipă este plătită și când Nicușor Dan se află în instituție, și când cutreieră pe coclauri în România sau în Republica Moldova.

Consilierii săi prezidențiali, după cum reiese din site-ul oficial al instituției, sunt Cristian Diaconescu pentru apărare și securitate națională – ciudat că acest expert nu este utilizat pentru politică externă, domeniul pe care îl cunoaște cel mai bine – Marina Costea, care coordonează secretariatul general al Administrației Prezidențiale, Delia Dinu, pe care o cunoaștem de mai bine de 20 de ani, după ce le-a îndrumat pașii în toate întâlnirile externe președinților Traian Băsescu și Klaus Iohannis, Luminița Teodora Odobescu, expert în afaceri europene, Radu Burnete, consilier prezidențial pentru probleme economice și sociale, și Simona Livia Maftei, despre care nu reiese clar cu ce se ocupă. Coordonează, de asemenea, și un grup de consilieri de stat, cei mai relevanți fiind Lenuța Cobuz, Gabriel Cristian Piscăroiu și Cătălin Galer. Fiindcă aceștia nu ajung, Nicușor Dan mai utilizează și consilieri onorifici, între care Dacian Cioloș și Dragoș Anastasiu, care nu sunt plătiți din bani publici și, de aceea, nu se știe prea sigur dacă mai fac parte sau nu din echipa sa. Sau Alexandru Duhan, responsabil cu chestiuni organizatorice.

Această echipă, pe care am prezentat-o în rezumat și căreia îi mai putem adăuga, nu din burtă, ci din realitate, și alte persoane, beneficiază de salarii bine plătite. Un consilier prezidențial are între 18.000 și 20.000 lei. Un consilier de stat, de exemplu, între 15.000 și 17.000 lei. Din păcate, pe site-ul instituției prezidențiale nu există detalii despre modul în care sunt remunerate celelalte funcții. Anual, bugetul instituției este constituit dintr-un capitol intitulat „Credit Bugetar”, suma ridicându-se la 102.715.000 lei, și un alt capitol numit „Credit de Angajament”, de 122.410.000 lei. Pentru deplasările președintelui în exercițiu este rezervată, din banii publici, suma de 17,27 milioane lei lunar. Dar asta este oare tot?

Nici vorbă! Instituția numită „Cotroceni” funcționează într-un palat compus din clădiri și spații verzi. Acestea trebuiesc întreținute nu numai cu cheltuieli, ci și cu o consistentă mână de lucru, care nu apare consemnată pe site-ul oficial și care este alcătuită din șoferi, un consistent personal de întreținere, femei de serviciu, ospătari, la toți aceștia adăugându-se și personalul de translatori, precum și cei care asigură paza, prin rotație, a instituției ca atare, dar și a președintelui și familiei sale de câte ori se deplasează în țară sau în străinătate, inclusiv în scopul realizării de instantanee foto sau filmate ale pelegrinărilor sale. Desigur, există și un fond de protocol, care reprezintă contravaloarea unor ceremonii oficiale organizate la Cotroceni.

De câte ori se întrunește CSAT, instituție care, pe lângă ceea ce se vede la televizor, are în spate nenumărați experți, se consumă din nou sume considerabile de bani, care nu apar în bugetul oficial al instituției prezidențiale, întrucât ele sunt asigurate de diversele instituții care își trimit reprezentanții cu echipele lor de experți la respectivele întruniri.

Nu am pretenția că am epuizat lista eforturilor pe care le face statul român, în plan financiar și în plan logistic, pentru a-i asigura celui care ocupă poziția de Președinte al României toate condițiile necesare pentru a-și desfășura el și echipa sa, în bune condiții, activitatea.

Este inexplicabil cum, în aceste condiții, președintele numit al României, domnul Nicușor Dan, se declară nepregătit sau se dovedește nepregătit, fără să se declare, într-o serie întreagă de domenii care țin strict de atribuțiile sale constituționale. De ce societatea face acest efort, suportând asemenea cheltuieli fără a obține în schimb niciun rezultat cât de cât palpabil, nici în politica internă, nici în politica externă? La întrebarea cât mai trebuie să-l plătim pe Nicușor Dan ca să stea degeaba, răspunsul este că, în măsura în care nu va fi demis într-o bună zi prin referendum – o procedură care înseamnă alte și alte cheltuieli uriașe – îl vom mai finanța mult și bine până la încheierea mandatului și poate, Doamne ferește, încă un mandat, dacă va mai fi numit o dată. Să mai reținem, tot la capitolul cheltuieli, faptul că același Nicușor Dan omite cu nesimțire să înapoieze statului român suma necuvenită de 12 milioane de euro, care i-a fost oferită de Autoritatea Electorală Permanentă în schimbul cheltuielilor pe care, atenție, nu le-a suportat din propriul buzunar, destinate alegerii sale ca primar și, ulterior, ca președinte.