Percheziții în Suceava într-un dosar de documente false pentru cetățeni din Rusia, Ucraina și R. Moldova

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Marți dimineață, 25 noiembrie 2025, județul Suceava a devenit scena unei operațiuni ample desfășurate de autorități, într-un dosar care vizează o rețea specializată în obținerea ilegală de acte de identitate românești pentru cetățeni străini. Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împreună cu ofițeri ai IGPR – Direcția de Investigații Criminale, au pus în executare 17 mandate de percheziție la instituții publice și locuințe ale unor persoane suspectate de implicare în emiterea de documente de identitate cu domiciliu fictiv pentru cetățeni proveniți din Rusia, Ucraina, Republica Moldova și alte state din fosta URSS.

Percheziții în Suceava într-un dosar de documente false pentru cetățeni din Rusia, Ucraina și R. Moldova. Funcționari și primari, vizați de anchetă

Ancheta vizează funcționari publici, inclusiv angajați ai unui serviciu de evidența populației și chiar primari, despre care anchetatorii susțin că ar fi emis acte neconforme cu realitatea în privința domiciliului și a cetățeniei.

„Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) și ofiţeri din cadrul IGPR – DIC au pus în executare în cursul zilei de astăzi, 25 noiembrie 2025, un număr de 17 mandate de percheziţie domiciliară la sediile unor instituţii publice şi la locuințele unor persoane fizice. Activitățile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracţiunilor de fals informatic de către funcționari publici de pe raza județului Suceava, respectiv pentru uz de fals și complicitate la fals informatic de către beneficiarii documentelor de identitate”, a transmis Parchetul ICCJ.

Rețeaua ar fi funcționat după un mecanism bine pus la punct: persoane din spațiul ex-sovietic apelau la intermediari pentru a obține documente românești care le-ar fi permis acces la drepturi, facilități și libera circulație în Uniunea Europeană.

„Datele nereale se referă la certificate de cetățenie falsificate și la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă”, precizează procurorii.

În unele situații, funcționarii ar fi folosit declarații false de luare în spațiu, fără prezența proprietarului sau a solicitantului, iar imobilele indicate erau clădiri dezafectate sau spații în care nu locuise niciodată vreun beneficiar. Totul urmărea obținerea de cărți de identitate și pașapoarte românești – documente care atestă cetățenia și domiciliul pe teritoriul României.

„Față de un număr de 18 beneficiari s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, deoarece au obținut cărți de identitate și pașapoarte pe baza unor certificate de cetățenie falsificate anterior”, mai arată Parchetul ICCJ.

Ancheta este în desfășurare, iar procurorii încearcă să stabilească dimensiunea exactă a rețelei și beneficiile obținute de cei implicați. Autoritățile nu exclud extinderea investigațiilor și asupra altor persoane sau instituții.