Peste 2.000 de români, respinși la intrarea în Marea Britanie

În primele trei luni ale acestui an, în ciuda faptului că pandemia a redus numărul total de călătorii, Marea Britanie a respins accesul în ţară a 3.294 de persoane din UE, comparativ cu 493 anul trecut. 2.118 persoane respinse sunt din România.

În timp ce normele post-Brexit permit cetăţenilor UE să viziteze Marea Britanie fără viză, Marley Morris, director asociat la Institutul pentru Cercetarea Politicilor Publice (IPPR), a declarat pentru Euronews că majorarea numărului de cetăţeni UE respinşi la frontierele britanice sunt un semn timpuriu al „impactului sfârşitului liberei mişcări”.

Peste 2.000 de români, respinși intrarea în Marea Britanie

Dintre cetăţenii UE respinşi la frontierele Marii Britanii în primul trimestru al anului 2021, mai mult de 2.000 au venit din România, potrivit datelor. Rata de refuz pentru cetăţenii români a crescut cu 867% în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020. Nu este clar exact de ce atât de mulţi români au fost respinşi.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

Cetăţenii bulgari par să fie fost, de asemenea, afectaţi în mod disproporţionat de creşterea ratei de respingere. Trei sute de cetăţeni bulgari au fost respinşi în primul trimestru al anului 2021, comparativ cu 19 de un an mai devreme.

Majoritatea cetăţenilor UE au fost întorşi la controalele din porturile cu feriboturi sau la terminalul feroviar Eurostar din Paris, 738 fiind expulzaţi după aterizarea pe aeroporturi sau terminalele de feriboturi din Marea Britanie, relatează The Guardian.

Cetățeni UE, închiși în centre de detenție

Numerele publicate confirmă o tendinţă care a şocat unii călători din UE care s-au trezit închiși zile întregi la centrele de detenţie, după mici probleme cu documentele. Politico a raportat la începutul lunii că mulţi cetăţeni din UE, inclusiv cetăţeni români, germani, greci, italieni şi spanioli, au fost reţinuţi la frontiera Marii Britanii şi ţinuţi în aceste centre până la şapte zile înainte de a fi trimişi în ţările lor de origine.

MAE a precizat că la momentul acela nu mai existau românii în centre de detenţie.

„Din totalul persoanelor cărora le-a fost refuzată intrarea, MAE menţionează că Ambasada României la Londra a fost notificată de către 5 cetăţeni români sau/şi familiile acestora cu privire la plasarea acestora în centre de imigrări de către autorităţile britanice, până la identificarea unei soluţii de revenire în România. MAE precizează că, în prezent, niciuna dintre persoanele în cauză nu se mai regăseşte în centrele de imigrări britanice”, se precizează în comunicatul trimis de MAE.

Marea Britanie, plasată de România în „zona roșie” pe lista țărilor cu risc epidemiologic

Marea Britanie intră în categoria țărilor din „zona roșie” pe lista României cu zonele evaluate din punct de vedere al riscului epidemiologic, a decis sâmbătă Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Astfel, toate persoanele care sosesc din Marea Britanie în România, cu excepția celor vaccinate, intră în carantină de 14 zile. Măsura se aplică de la 1 iunie.

Lista țărilor cu risc epidemiologic, elaborată în urmă cu două zile, a fost actualizată sâmbătă prin plasarea Marii Britanii din „zona galbenă” în „zona roșie”. Măsura este motivată de creșterea numărului de infecții în Marea Britanie cu tulpina depistată inițial în India, o variantă a coronavirusului considerată mult mai contagioasă.

De precizat că persoanele care intră în carantină își pot face un test PCR, iar dacă acesta iese negativ, pot ieși din carantină după 10 zile.

Totodată, autoritățile au stabilit sâmbătă condiții pentru strănii care vin în România din state terţe, indiferent de lista pe care sunt incluse ţările respective. Astfel, pentru cetățenii străini și apatrizi care sosesc în România se instituie măsura carantinei pentru o perioadă de 14 zile, indiferent de zona în care este încadrată țara din care sosesc, însă sunt prevăzute anumite excepții.