Peste 20% din tinerii din România nu lucrează și nici nu își continuă educația. Suntem pe ultimul loc în UE la acest capitol,

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În 2023, peste 20% din tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani nu erau în câmpul muncii și nici nu urmau cursuri educaționale sau de formare profesională, arată ultimele date Eurostat, publicate la mijlocul lunii iunie. România este statul UE care stă cel mai prost la acest capitol, în special în ceea ce le privește pe tinerele din această categorie de vârstă, dintre care 24,8% nici nu muncesc, nici nu au ales să-și continue educația.

Astfel, rata tinerilor fără slujbă și care nu iau parte la un program educațional, sau tineri “NEETs” (not in employment, education or training) după cum îi numește UE, este de 20,6% în țara noastră, cu peste opt procente peste media europeană (12,4%) și la 2,6 puncte distanță de locul al doilea – Italia și Grecia sunt la egalitate, cu o rată de 18%, și sunt urmate de Bulgaria (15,4%), Lituania (13,8%) și Cipru (13,4%).

Peste 20% din tinerii din România nu lucrează și nici nu își continuă educația

Nivelul de pregătire și capacitatea tinerilor de a pătrunde pe piața muncii este un subiect căruia Uniunea Europeană i-a acordat o atenție deosebită în ultimii ani – de fapt, reducerea ratei NEET până la pragul de 9% până în 2030 în toate țările UE este unul din Pilonii Europeni ai Drepturilor Sociale.

Acești piloni stau la baza unui plan de acțiune formulat de Comisia Europeană pentru a încuraja crearea de „piețe ale muncii și sisteme de protecție socială echitabile și funcționale” în toate țările UE.

Important de notat este faptul că, deși rata tinerilor cetățeni europeni fără ocupație și care nu urmează niciun fel de cursuri a scăzut semnificativ în ultimii ani, de la o medie europeană de 16,7% în 2013 la 12,4% în 2023, multe state europene sunt încă departe de pragul de 9% stabilit la Bruxelles.

Cinci state au reușit să atingă ținta stabilită de UE

Până în acest moment, cinci state au reușit să atingă ținta stabilită de UE: Țările de Jos (5,9%), Suedia (5,8%), Malta (7,6%), Slovenia (8,2%) și Luxemburg (8,2%). Alte câteva state, precum Portugalia (9,3%) și Irlanda (9,8%) sunt la doar câteva sutimi distanță de țință.

Pe lângă diferențele considerabile dintre țările de primele locuri și cele de la coada clasamentului, se remarcă anumite diferențe între femei și bărbați în aproape toate țările UE. În 2023, 12,5% dintre femeile tinere cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani din UE erau NEET, în timp ce ponderea corespunzătoare în rândul bărbaților tineri era de 10,1%.

Bărbații sunt avantajați din acest punct de vedere în majoritatea statelor UE, dar există șase excepții: Portugalia, Spania, Finlanda și Suedia, unde nu există diferențe notabile între sexe, dar și Belgia și Estonia, unde femeile tinere au o rată NEET mai scăzută decât bărbații.

Ajutorul acordat tinerilor pentru a se orienta educațional și, ulterior, pe a se insera pe piața muncii, este una din principalele recomandări ale Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Trai și Muncă, instituție de cercetare a UE care a constatat că, în ciuda progresului făcut în ultimele decenii, tinerii rămân vulnerabili în fața crizelor mondiale precum criza financiară din 2008 sau pandemia de Covid 19.