Peste 700.000 de români îşi sărbătoresc onomastica în ziua de Crăciun. Potrivit datelor furnizate de Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor, este vorba despre 382.665 bărbaţi şi 323.053 femei care îşi sărbătoresc onomastica cu ocazia sărbătorii Naşterii Domnului – Crăciunul, în data de 25 decembrie.
Cele mai întâlnite prenume masculine sunt: Cristian – 328.398 de persoane, Cristinel – 31.020, Cristi – 11.726, Christian – 8.170.
Se mai întâlnesc prenumele masculine Crăciun – 2.435 de persoane, Kristian – 588, Crăciunel – 320 şi Crăciunică – 8.
La femei, cel mai întâlnit prenume este Cristina – 287.057 de persoane.
Femeile sărbătorite pe 25 decembrie poartă şi derivatele: Cristiana – 27.361 de persoane, Cristinela – 756, Crăciunică – 45, Crăciuniţă – 135, Kristiana – 184, Kristina – 776 şi Krisztina – 6.539.
Conform sursei citate, în ziua de 25 decembrie sunt născuţi 47.810 cetăţeni români – 24.653 de femei şi 23.157 de bărbaţi.
Nașterea Domnului, cea mai așteptată sărbătoare de peste an
Naşterea Domnului este cel dintâi praznic împărătesc cu data fixă şi cea mai aşteptată sărbătoare de peste an. În popor este numită Crăciun şi se celebrează pe 25 decembrie
Creștinismul pune un accent mai mare pe sărbătoarea învierii lui Iisus Hristos, aşa cum se întâmplă şi în cazul sfinţilor, în calendar fiind consemnată data la care aceştia au trecut la viaţa veşnică, nu ziua în care s-au născut. De aceea, Nașterea Domnului este considerată o sărbătoare cu origini mai noi decât Paștele, care se celebra și de către iudei. Primele informații despre sărbătorirea Nașterii Domnului le avem din secolul al III-lea, când istoricul bizantin Nichifor Calist consemnează că, pe timpul prigoanei lui Dioclețian și Maximilian, o mulțime de creștini care s-au adunat într-o biserică din Nicomedia să sărbătorească Nașterea Mântuitorului și au murit arși de vii.
Deşi, în prezent, Naşterea Domnului este sărbătorită în întreaga lume creştină la aceeaşi dată, lucrurile nu au stat mereu aşa. În Apus, Naşterea Domnului se sărbătoreşte pe 25 decembrie încă din secolul al III-lea, în timp ce în Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea era sărbătorită în aceeași zi cu Botezul Domnului, adică pe 6 ianuarie. Dubla sărbătoare era numită, în acele timpuri, Arătarea Domnului.