Piedestalul de la Ateneul Național, un proiect care promovează artiștii contemporani și contribuie la îmbogățirea patrimoniului cultural al orașului Iași – FOTO

Luni, 17 mai 2021, în fața Ateneului Național din Iași a avut loc lansarea proiectului „Piedestalul de la Ateneu”, la inițiativa artistului Vladlen Babcinețchi. Acesta se dorește a fi un proiect care să promoveze artiștii contemporani și să contribuie la îmbogățirea patrimoniului cultural al orașului Iași. Semestrial, Piedestalul va găzdui câte o sculptură a unui artist ieșean, selecția fiind asigurată de un juriu organizat de Uniunea Artiștilor Plastici – Filiala Iași

Luni, 17 mai 2021, în fața Ateneului Național din Iași va avea loc lansarea proiectului „Piedestalul de la Ateneu”, organizat de Ateneul ieșean la inițiativa artistului Vladlen Babcinețchi. „Piedestalul de la Ateneu” se dorește a fi un proiect care să promoveze artiștii contemporani și să contribuie la îmbogățirea patrimoniului cultural al orașului Iași. Semestrial, Piedestalul va găzdui câte o sculptură a unui artist ieșean, selecția fiind asigurată de un juriu organizat de Uniunea Artiștilor Plastici (UAP), Filiala Iași. Piedestalul va fi prevăzut cu un sistem de senzori de mișcare, ce vor declanșa o prezentare audio a proiectului.

„Zburătorul”, prima sculptură expusă, aparține artistului Sorin Purcaru

„Piedestalul de la Ateneu ne va încânta, incita, învăța și, mai presupus de toate, va crea un sentiment de vitalitate civic-culturală, ce se ancorează și ramifică educațional”, a declarat criticul de artă Maria Bilașevschi, curatorul proiectului. „Zburătorul”, prima sculptură expusă, aparține artistului Sorin Purcaru. Despre această creație, autorul mărturisește că:

„Născuți la granița dintre materie și energie, din interacțiunea focului cu metalul, oamenii mei se definesc în lumina intuițiilor, a scânteii generatoare de structuri volumetrice expresive. Ei poartă deopotrivă amprenta mea, precum și pe a celui ce le privește”.

Sculptura artistului Sorin Purcaru a fost expusă în 2009 la Muzeul de Artă din Galați și la Galeria Mucha din Schwarzenberg (Germania) și va putea fi admirată pe „Piedestalul de la Ateneu” până în data de 30 iunie. Curatorii proiectului sunt criticul de artă Maria Bilașevschi și Ion Răducea, profesor la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași. Proiectul este organizat de Ateneului Național din Iași, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România, filiala Iași.

Ateneul Național din Iași, implicat în comemorarea a mari artiști și scriitori

Pe de altă parte, Ateneul Național din Iași a fost implicat în comemorarea a mari artiști și scriitori precum Octavian Goga, Barbu Ștefănescu Delavrancea sau George Topîrceanu. În plus, Ateneul a organizat și o serie de evenimente dedicate compozitorului Eduard Caudella. Anul acesta se împlinesc 180 de ani de la nașterea lui Eduard Caudella, promotor al formării și dezvoltării artistice din spațiul românesc, prezent în aproape toate domeniile de manifestare muzicală: compoziție, interpretare, dirijat, pedagogie, publicistică și critică. În semn de apreciere și recunoștință pentru această personalitate a vieții muzicale românești, Ateneul Național din Iași a reabilitat mormântul compozitorului, monument istoric, aflat în Cimitirul „Eternitatea” din Iași.

Mormântul compozitorului a fost reabilitat integral de artistul Ciprian Stratulat

Mormântul compozitorului Eduard Caudella a fost reabilitat integral de artistul Ciprian Stratulat.

„Mormântul compozitorului a fost reabilitat integral de artistul Ciprian Stratulat, proiectul fiind finanțat de Primăria Municipiului Iași, cu sprijinul Direcției Județene pentru Cultură Iași, la inițiativa Ateneului ieșean”, a declarat Andrei Apreotesei, managerul instituției.

De asemenea, la Ateneul Național din Iași a avut loc vernisajul expoziției „Eduard Caudella – 180 ani de la naștere”. Expoziția foto-documentară conține fotografii, manuscrise și tipărituri vechi din patrimoniul Bibliotecii Universității Naționale de Arte „George Enescu” (UNAGE) din Iași, colecția Bibliotecii Academiei Române din București și a Muzeului Național „George Enescu”, precum și din alte colecții private.