Ploșnițele de pat închid școlile din Franța. Îngrijorarea se extinde și în Belgia: „Trebuie să acţionăm înainte de a fi prea târziu”

Şapte şcoli din Franţa au fost închise din cauza prezenţei ploşniţelor şi alte aproximativ zece sunt afectate, a anunţat vineri seara ministrul francez al Educaţiei, Gabriel Attal, anunţă LaLibre Belgique, citat de news.ro.

„Sunt puţin peste cincisprezece, cred că 17, unităţi în care au fost depistate ploşniţe de pat la diferite niveluri şi avem şapte unităţi care sunt închise, în momentul în care vorbesc, din acest motiv”, a declarat el în emisiunea „C à vous” de pe France 5.

RomaniaTV

Ora de vară 2025. Anunţul de la Bruxelles care dă peste cap fusul orar. Ce se întâmplă cu schimbarea orei în weekend

Observatornews.ro

Record pe piaţa muncii din România: cei mai mulţi angajaţi din ultimii 17 ani. Dar şi printre cei mai prost plătiţi din UE

Tot vineri, Ministerul Educaţiei declarase pentru AFP că au fost închise cinci şcoli, cu un total de 1.500 de elevi (în Vaucluse, Saône-et-Loire, Vosges etc.).

„Sunt aproape 60.000 de unităţi, iar aici vorbim doar de câteva zeci, dar este adevărat că se adună cazurile”, a subliniat vineri seara Gabriel Attal. „Avem nevoie de o reacţie imediată, trebuie să putem avea unităţi tratate în 24 de ore”.

Îngrijorarea este în creştere şi în Belgia

O listă de firme „agreate şi recunoscute” a fost întocmită împreună cu Ministerul Sănătăţii şi agenţiile regionale de sănătate „pentru ca şefii de unităţi să poată lua legătura cu ele şi să poată interveni foarte rapid”, a adăugat el.

Îngrijorarea este în creştere şi în Belgia. Şi mai ales în Flandra, unde mai mulţi medici avertizează cu privire la acest nou flagel al ploşniţelor. Medicul din Anvers, Yet Ceulemans, a declarat pentru Laatste Nieuws: „Dintre toţi pacienţii noştri, aproximativ unu la sută sunt afectaţi de gândaci de pat. Nu există un cod medical pentru insectele de pat, astfel încât boala nu este adesea înregistrată oficial în dosarele medicale. Mai mult, persoanele care se confruntă cu această problemă nu se adresează neapărat medicului de familie, fie pentru că le este ruşine, fie pur şi simplu pentru că nu ştiu despre acest lucru”.

Iar specialistul arată spre politicienii care sunt prea permisivi.

„Trebuie să acţionăm înainte de a fi prea târziu. Cârtiţele de pat îşi stabilesc adesea reşedinţa în gospodării modeste care nu au mijloacele necesare pentru a le controla, iar acestea se răspândesc în scurt timp în locurile publice”, spune Ceulemans.