Declarațiile lui Radu Oprea, secretarul general al Guvernului, au provocat un val de indignare în spațiul politic și public după ce acesta a făcut o comparație controversată între concedierile funcționarilor publici și exterminarea evreilor la Auschwitz. Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, a cerut joi, 12 februarie, demisia lui Oprea, calificând afirmațiile drept „josnice” și „inadmisibile pentru cineva dintr-o funcție publică”.
Întrebat despre tăierile de posturi operate în cadrul Secretariatului General al Guvernului în anul precedent, Radu Oprea a declarat: „Eu nu tai. Oamenii au fost numere doar la Auschwitz. Au plecat fără scandal, găsesc formule. Nu lucrez pe statistică. Oamenii nu sunt costuri. Nu am mentalitate de stăpân de sclavi.” Această declarație a stârnit imediat reacții puternice din partea USR și PNL.
Radu Oprea, atacat de USR și PNL
Cristian Seidler a explicat motivele pentru care consideră că Radu Oprea trebuie să-și dea demisia: „Am fost față în față cu supraviețuitori ai Holocaustului, am văzut ce înseamnă pierderea unei vieți și suferința reală. A compara așa ceva cu concedieri este absurd și josnic. Radu Oprea trebuie să înțeleagă gravitatea afirmațiilor sale. Dacă nu poate să retragă enormitatea spusă, trebuie să părăsească funcția publică.”
Cristian Seidler a subliniat că banalizarea unui rău absolut, precum exterminarea a șase milioane de evrei, nu poate fi acceptată și că astfel de declarații arată un dispreț profund pentru victimele Holocaustului.
„Oricine compară masacrul de la Auschwitz cu orice altceva nu poate face parte dintr-o putere a statului”, a adăugat purtătorul de cuvânt al USR.
Reacțiile politice au fost rapide. Alexandru Muraru, vicepreședinte PNL, a cerut și el miercuri demisia lui Radu Oprea, afirmând că afirmația privind Auschwitz și concedierile este complet inacceptabilă pentru un oficial de rang înalt.
Acest scandal readuce în prim-plan responsabilitatea morală a funcționarilor publici și limitele libertății de exprimare în contextul gestionării funcțiilor de stat, în special atunci când declarațiile ating teme sensibile precum Holocaustul.