Prima pagină » Actualitate » Polonia vrea să renunțe la imperialismul Uniunii Europene. Discursul fulminant al premierului Mateusz Morawiecki care dorește înființarea unei noi comunități economice

Polonia vrea să renunțe la imperialismul Uniunii Europene. Discursul fulminant al premierului Mateusz Morawiecki care dorește înființarea unei noi comunități economice

12 aug. 2022, 11:46, 17 ,
în Actualitate

Premierul Mateusz Morawiecki a publicat un editorial extrem de critic la adresa Uniunii Europene pe care o acuză de imperialism. Într-o poziţie oficială, Polonia pare că dorește înfiinţarea unui nou bloc comunitar.

Asta în condiţiile în care Polonia este aspru criticată de Uniunea Europeană în contextul în care țara a adoptat mai multe politici naționaliste și de interes pentru cetățeni. În trecut, guvernul polonez a renunțat la steagul Uniunii Europene.

Polonia vrea să renunțe la imperialismul Uniunii Europene.

Premierul din Polonia, Mateusz Morawiecki lansează o critică dură la Uniunea Europeană pe care o acuză de imperialism. Premierul menţionează faptul că trebuie să înceapă o examinare a conștiinței Europei, o reflectare asupra adevăratelor valori democratice.

” Dacă astăzi vrem să vorbim cu adevărat despre valorile democratice, este timpul pentru o mare examinare a conștiinței Europei. Prea mult timp, prețul scăzut al gazului rusesc a fost cea mai importantă valoare pentru multe țări. Știm, totuși, că ar fi putut fi scăzut pentru că nu i s-a adăugat prețul real al sângelui pe care Ucraina îl plătește astăzi.” explică premierul

În continuarea editorialului, Mateusz Morawiecki avertizează că Uniunea Europeană are o mare problemă în respectarea libertății și egalității tuturor statelor membre. Acesta avertizează că nu este corectă ideea că o majoritatea să decidă viitorul UE. Pentru acest lucru este nevoie de unanimitate, pentru că toate statele sunt egale.

” Depășirea imperialismului în Europa este, de asemenea, o provocare pentru Uniunea Europeană însăși. Organizațiile internaționale vor putea să se opună cu succes imperialismului doar dacă ele însele apără valorile fundamentale – libertatea și egalitatea tuturor statelor lor membre. Acest lucru este valabil mai ales pentru Uniunea Europeană.

Comisia Europeană, dar și întreaga politică de la Bruxelles este acuzată de tendințe de imperialism de către premierul polonez

UE are probleme tot mai mari în ceea ce privește respectarea libertății și egalității tuturor statelor membre. Din ce în ce mai des auzim că nu unanimitate, ci majoritatea ar trebui să decidă asupra viitorului întregii Comunități. Abaterea de la principiul unanimității în sferele ulterioare ale activității UE ne aduce mai aproape de un model în care cei mai puternici și mai mari domină pe cei mai slabi și mai mici.

Uniunea Europeană introduce concurența reciprocă

Un alt lucru pe care îl taxează premierul Poloniei este modul în care este gândită introducerea monedei euro și negarantarea dezvoltării unui stat în momentul în care moneda europeană este adoptată de statul respectiv. Ba mai mult, euro introduce şi mecanisme de concurență reciprocă:

Deficitul de libertate și deficitul de egalitate apar și în zona euro. Adoptarea monedei comune nu garantează o dezvoltare durabilă și armonioasă. Euro introduce chiar și mecanisme de concurență reciprocă, ceea ce se vede, de exemplu, în excedentul constant al exporturilor unor țări, care contracarează aprecierea propriei monede prin menținerea stagnării economice în altele. Într-un astfel de sistem, egalitatea de șanse rămâne doar pe hârtie.

Nu toate statele din Uniunea Europeană au putut să adopte moneda euro, iar Turcia nici măcar nu este primită în comunitatea economică

Premierul Poloniei, atac dur la adresa Germaniei: Dacă îi ascultam, Europa era dependentă de Rusia

Premierul Poloniei ataca dur Germania pe care o acuză de decizii iresponsabile în trecut. Mateusz Morawiecki aduce aminte faptul că datorită principiului unanimității, Uniunea Europeană nu este dependentă în mod ireversibil de Rusia. Acesta oferă câteva exemple, printre care summitul UE-Rusia, sau contrucția gazoductului Nord Stream:

” Dacă cineva propune că acțiunile UE depind și mai mult decât înainte de deciziile Germaniei – care ar fi rezultatul abolirii regulii unanimității – este suficient să facem o scurtă analiză retrospectivă a deciziilor germane. Dacă, în ultimii ani, Europa ar fi acționat întotdeauna așa cum și-a dorit Germania, am fi astăzi într-o poziție mai bună sau într-o situație mai proastă? Dacă toată Europa ar urma vocea germană, nu doar Nord Stream 1, ci și Nord Stream 2 ar fi lansat pentru mai multe luni.Dependența Europei de gazul rusesc, pe care Putin le folosește acum ca instrument de șantaj împotriva întregului continent, ar fi aproape ireversibilă. Dacă toată Europa ar adopta în iunie 2021 o propunere de organizare a unui summit UE-Rusia, Putin ar fi recunoscut ca partener deplin și sancțiunile impuse Rusiei după 2014 ar fi ridicate. Dacă această propunere – blocată atunci de Polonia, Lituania, Letonia și Estonia – ar fi acceptată, Putin ar avea garanția că UE nu va lua măsuri reale pentru a apăra integritatea teritorială a Ucrainei.

Ceea ce spune premierul polonez este o chestiune care se vede în contextul războiului din Ucraina. Cu toate că dependența față de Rusia nu este ireversibilă, Uniunea Europeană încasează lovitură după lovitură pe plan energetic și economic.

De ce este supărată Polonia pe Germania?

Lăsând la o parte conflictul istoric dintre Polonia și Germania (Germania nazistă a atacat Polonia declanșând Al Doilea Război Mondial), premierul polonez îl critică pe cancelarul Germaniei, Olaf Scholz care a emis un editorial prin care dorea o integrare completă a Uniunii Europene, iar absolut toate deciziile să fie luate doar de birocrații de la Bruxelles. În editorialul intitulat ”UE nu își mai permite dreptul de veto național asupra politicii externe”, cancelarul consideră că Uniunea Europeană trebuie să ia mai multe măsuri, printre care eliminarea unanimității votului:

Pur și simplu nu ne mai putem permite drepturi de veto naționale, de exemplu în politica externă, dacă vrem să continuăm să fim auziți într-o lume a marilor puteri concurente. a explicat cancelarul.

Olaf Scholz este de părere că statele europene nu trebuie să aibă vreo decizie în ceea ce privește politica externă a Uniunii Europene

El a spus că Germania va face propuneri pentru o politică europeană comună privind migrația, construirea apărării europene, suveranitatea tehnologică și rezistența democratică în lunile următoare.

Vrea Polonia o nouă Uniune Europeană formată din state precum Ucraina sau Marea Britanie?

Premierul Poloniei sublinează, la sfârșitul editorialului publicat pe un site autohton, faptul că Uniunea Europeană nu mai reprezintă o opțiune. Ceea ce declară premierul poate însemna un Exit al Poloniei din UE și formarea unei alte comunități economice europene. Unele date arată că începutul unei astfel de creații va demara în curând, iar din viitoare uniune vor face parte state precum Ucraina sau Marea Britanie care a făcut recent un BREXIT:

Situația de astăzi ne va obliga să gândim într-un cadru complet nou. Trebuie să avem curajul să admitem că UE a eșuat așa cum ar trebui în criza covid și în război. Problema nu este, însă, că urmăm calea integrării prea încet și ar trebui să accelerăm rapid procesul. Problema este că această cale în sine este greșită. Uneori, în loc de doi pași înainte, merită să faci un pas înapoi și să pui lucrurile în perspectivă. Perspectiva revenirii la principiile care organizează de la zero comunitatea europeană pare cel mai sigur lucru. Ideea nu este de a submina fundamentele UE, ci de a le consolida, nu de a le construi peste ele. Europa are nevoie de speranță ca niciodată. Și poate găsi acest lucru doar într-o întoarcere la principii, și nu în consolidarea suprastructurii instituționale.”  și-a încheiat discursul premierul Poloniei.

Vom vedea ce se va întâmpla cu imperialismul UE și despre posibilitatea ca Polonia să facă o nouă comunitate europeană concurentă la cea existentă.

Comentarii
  • Fumigene.
    Polonia se agita pentru ca vede o sansa de a pune mana pe vestul Ucrainei, cel putin. De fapt, vrea si partea centrala, pana la Nipru. Asta ar face din Polonia cea mai mare tara din UE, plus ca ar avea si resurse naturale pentru sustinerea industriei, ceea ce Germania nu are. Firesc, Germania se opune. Nu este in interesul ei sa fie dominata de o Polonie vindicativa.

  • Ha! Uite cine vorbește de imperialism – Polonia! Polonia, care are ca obiectiv național extinderea sa în frontierele piaste! Polonia, care a avut întotdeauna un Minister al Teritoriilor Recuperate! Polonia, care după ce i s-a dat Silezia, a doua zi a expulzat 2,5 milioane de germani!
    Pentru cei ce nu știu, regii dinastiei Piast au condus Polonia in secolele X-XIII. Frontierele piaste sunt frontierele maxime atinse de acești regi. Deci dacă un rege Piast a cucerit un teritoriu acum 900 de ani, polonezii pretind ca este al lor, chiar dacă acel rege a pierdut ulterior acel teritoriu!!!

  • Polonezii au fost, sunt si vor fi mereu avizi dupa teritorii.
    Si pe varful Omu daca s-ar gasi o piatra cu o inscriptie poloneza, ar spune ca tot muntele este al Poloniei.
    Abia asteapta sa inhate halca din Ucraina.

  • putina istorie

    La 16 august 1919, cu stiinta maresalului Jozef Pilisudski si a lui Ignacy Paderewski, contele A. Skrzynski a prezentat partii române prima propunere concreta si oficiala privind ocuparea militara imediata a Ucrainei de catre trupele române si polone. Partea polona preconiza instalarea unei administratii dualiste, statul român putând primi în administrare proprie un teritoriu cuprins între Nistru, Nipru si Marea Neagra, fara a se face si o delimitare nordica, dar ea nu ar fi depasit o linie imaginara, pornind din dreptul orasului Lvov. Acest proiect – explica oficialul polon – urmarea sa „organizeze serios” viitorul stat ucrainean … Daca „efortul civilizator” ar parea costisitor pentru români, partea polona avansa ideea ca „teritoriile ocupate si administrate” sa fie folosite, în viitor, ca „zone de tampon”.

  • putina istorie

    Marele Stat Major român si unii lideri politici, precum generalul Averescu si Take Ionescu, au optat însa pentru neutralitatea cea mai adânca, în vreme ce regele Ferdinand si unii fruntasi liberali pareau sa încline spre o interventie militara. Cert este ca nu a existat un raspuns oficial din partea României. De aceea, probabil, Varsovia s-a considerat încurajata în demersurile sale.

  • Vremurile erau tulburi, iar Polonia avea conflicte cu totii vecii ei. Lituania refuza cu obstinatie orice sugestie de a participa la o uniune cu Polonia, iar presiunile acesteia în vederea integrarii prin orice mijloace a Lituaniei sau macar a orasului Vilnius au obligat guvernul baltic sa gaseasca refugiu într-un tratat de alianta cu Rusia Sovietica. El a fost încheiat în iulie 1920 si garanta apartenenta Vilniusului la statul lituanian independent. Dupa izbucnirea razboiului polono-sovietic (25 aprilie 1920), un corp de oaste polon a ocupat Vilniusul în octombrie si a proclamat unilateral Republica (po-lona) a Lituaniei Mijlocii. Ea nu a fost recunoscuta de nici un stat. In ianuarie 1922, Polonia a anexat-o.

  • putina istorie

    Tot la initiativa maresalului Pilsudski, la 20 septembrie 1919, Skrzynski i-a oferit sefului guvernului român un proiect de colaborare care prevedea: Ucraina sa fie ocupata militar de catre cele doua tari, dupa care România si Polonia sa stabileasca acolo un protectorat sub egida Societatii Natiunilor. Varsovia s-a straduit sa dea impresia Bucurestilor ca ar fi obtinut asentimentul prealabil al Aliatilor, insa Ionel Bratianu a respins oficial o astfel de colaborare si a încercat sa-l lamureasca pe ministrul polon ca „România nu doreste aventura”.

  • putina istorie

    In paralel, Ionel Bratianu a cerut ministrului român la Varsovia, Alexandru Florescu, sa sondeze terenul spre a da lamuririle necesare cu privire la proiectele polone. Dupa discutii cu maresalul Pilsudski si alti lideri politici poloni, ministrul Florescu a ajuns la concluzia ca toti dovedeau „o imprecizie si o fantezie pe care socotesc ca se cuvine a nu le lua în seama decât sub beneficiu de inventar”. In octombrie, Bucurestii transmiteau, prin „canalul” Skrzynski, ca România nu dorea teritorii ucrainene si ca o interventie militara în Rasarit era exclusa.

  • putina istorie

    La aflarea acestui raspuns, maresalul Pilsudski l-a chemat pe ministrul Florescu, împartasindu-i îngrijorarea Poloniei fata de intentia României de a „abandona o politica rasariteana comuna”. Partea româna, spunea el, ar trebui sa înteleaga ca ocuparea si administrarea în comun a Ucrainei ar fi solutia cea mai potrivita pentru a se ajunge la o alianta româno-polona „de neclintit”, ar aduce „pacea si securitatea” în zona si ar spori prestigiul celor doua tari în fata altor „pretendente” la rolul de „lideri regionali” (maresalul nominalizase în mod explicit Cehoslovacia). Fata de aceste afirmatii, ministrul Florescu expediaza la Bucuresti pe 7 noiembrie 1919 un raport deosebit de limpede: „Polonia – aprecia el – nu s-a decis înca sa renunte la niste visuri de marire pe care le hranesc amintirile unui trecut glorios si un sovinism exagerat.”

  • Numai aserviti occidentului pe aici.
    Tari independente !
    Romania e ..colonie.

  • Istrate, și eu vreau ca România să fie independentă. Dar asocierea cu himerele Poloniei nu ne va ajuta în nici un fel. Polonia nu luptă pentru independența țărilor UE. O doare la bască de România. Polonia vrea de fapt să fie stăpână, nu independentă. Polonia vrea să fie centrul de putere al unui Commonwealth slav, care sa înglobeze părți din Ucraina, Bielorusia și Lituania (proiectul geopolitic Intermarium). Nu vad de ce noi am sprijini-o în acest demers care presupune știrbirea independenței altor țări.
    Btw, proiectul Intermarium nu este nou. Are peste 100 de ani. Este proiectul mareșalului Pilsudski.

  • Socialist la socialist trage!

  • foarte buna lectia de istorie

  • Mai aservitule puterii, ce treaba are tanda cu Polonia.
    Suntem sclavi occidentului, nulitate.

  • Stai jos, Istrate, nu ti-ai facut lectia, ai nota 3 !
    Lectia de istorie a pus – partial – lucrurile la locul lor. Realitatea a fost mai grava, a se vedea reactia Germaniei si URSS 20 de ani mai tarziu, cand au sters impreuna Polonia de pe harta, dar din pacate nu si himerele ei de marire si dominatie europeana. Timpul, timpul le va rezolva pe toate…

  • @putina istorie. Multumim de postare.

  • putina istorie

    @Anonim. Ma bucur ca sunt persoane care apreciaza mica mea lectie de istorie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`