Starea de alertă din comuna Praid rămâne în vigoare încă o lună, după ce Comitetul Local pentru Situații de Urgență a decis prelungirea măsurii din cauza situației critice provocate de inundarea Salinei Praid cu apele pârâului Corund. Măsura, anunțată de Instituția Prefectului Harghita, intră în vigoare din 10 decembrie și se prelungește până pe 8 ianuarie 2026, menținând zona într-un regim special de intervenție.
Autoritățile locale au stabilit că toate forțele disponibile (de la echipe de intervenție la mijloace tehnice) rămân mobilizate pentru lucrări de consolidare și prevenire a unui dezastru mai mare. În continuare este interzis accesul populației în zona afectată și în Canionul de Sare, iar locuitorilor din aval li se acordă sprijin în caz de agravare a situației.
În paralel, instituțiile cu rol în monitorizare (Administrația Bazinală de Apă Mureș, SALROM, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Oltul” și CLSU Praid) supraveghează permanent parametrii apei și evoluția infiltrărilor în perimetrul minier. Riscul rămâne ridicat, iar măsurile de precauție sunt stricte.
Starea de alertă a fost instituită prima dată pe 8 mai, după ce ploile torențiale au provocat infiltrații masive în subteran. La scurt timp, în urma revărsării pârâului Corund, salina a fost complet inundată, iar de atunci autoritățile prelungesc lunar regimul de urgență.
„Salina nu mai poate fi salvată”
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a transmis un mesaj drastic în luna iulie: mina este pierdută. După vizite pe teren și discuții cu specialiști, concluzia oficială este clară, nu mai este vorba dacă tavanul se va prăbuși, ci când.
În ziua în care ministrul a ajuns la Praid, o porțiune a tavanului minei cedase deja, confirmând starea critică a structurii. Buzoianu a criticat dur instituțiile responsabile (de la Apele Române la Salrom și agențiile de reglementare) acuzându-le că au pasat răspunderea ani la rând, până când prăbușirea a devenit inevitabilă.
Ministrul a amintit că salina era puternic inundată încă din februarie 2023, iar un plan de management al riscului realizat ulterior indica doar un „risc moderat”, deși realitatea din teren arăta exact contrariul. În lipsa unor intervenții serioase, infiltrațiile, erodarea structurii și presiunea apei au dus mina la pragul colapsului.
Acum, autoritățile încearcă să gestioneze efectele dezastrului, inclusiv prin direcționarea rapidă a apei potabile către Târnăveni, unde situația riscă să devină critică.