Premierul a dat slugărnicia jos din pod

Despre ce este vorba? Este vorba despre o importantă investiție al cărei cuantum nu se cunoaște. Nici premierul, nici investitorul nu suflă o vorbă despre câți dolari vor veni în țară și ce plusvaloare ar putea aduce respectiva sumă de bani păstrată la secret. Și nici cu ce ar putea în final ajuta această investiție un cetățean obișnuit. Știrea pregătită la Palatul Victoria pentru a fi lansată ca o bombă precizează însă că ditamai premierul României s-a întâlnit pentru a perfecta lucrurile cu un numărul doi-trei, vicepreședinte pentru afaceri internaționale al companiei Lockheed Martin. Este un fapt destul de neobișnuit. Premierul unui stat – și ne place sau nu ne place, Nicolae Ciucă este premierul României – nu are niciun motiv special să se întâlnească cu șefii unor companii străine care ne vizitează. Și cu atât mai puțin cu sub-șefii. Este sub demnitatea unui prim-ministru să facă acest lucru. Șeful unui Executiv, inclusiv al Executivului de la București, nu perfectează afaceri. O asemenea investiție ar urma să fie discutată, negociată și decisă în cel mai bun caz la nivelul ministrului de resort. Dar, mă rog, dacă ne place să ne umilim, o putem face și pe asta. Însă este de neînțeles de ce ne mai batem și cu cărămida în piept. Cu atât mai mult cu cât știrea cea mai importantă lipsește. Știrea cea mai importantă este cu câți bani vin americanii.

În schimb, ni se oferă oarece detalii, și ele destul de sumare, despre natura acestei viitoare prezumtive cooperări. Lockheed Marin vine în România pentru ca, împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, să dezvolte cercetări în domeniul inteligenței artificiale și în domeniul științelor mediului. Două fraze din discursul formulat în limbaj de lemn al premierului Nicolae Ciucă dezvăluie câte ceva. Este vorba despre cercetări în domeniul militar. Și nu orice fel de cercetări. După cum ne sugerează generalul cu patru stele Nicolae Ciucă, inteligența artificială care ar urma să fie produsă și implementată vizează domeniul securității. Și domeniul militar. Ce caută în această ciorbă o instituție  de învățământ? Care este eminamente civilă? Și oare ce vrem noi să implementăm, unde și cum, în materie de inteligență artificială? Acesta este un nou detaliu nedezvăluit de Nicolae Ciucă.

Bănuiesc că, dacă sosea la București o companie dintr-o altă țară, oricare altă țară cu excepția Statelor Unite, reprezentată de un vicepreședinte, nu ar fi avut niciodată șansa să se întâlnească cu ditamai premierul României și nici opinia publică nu ar fi avut prilejul să vadă cum primul-ministru al României taie din gură panglica unei investiții, care nu se prea știe nici la cât se ridică și nici la ce slujește. Acum, nu ne mai rămâne decât să așteptăm și să vedem cum va contribui această inteligență artificială la prosperitatea românilor.