Preşedintele interimar al Senatului a cerut majorarea cu 15 milioane de lei a alocării bugetare pentru achiziţia a încă 1.000 de braţări electronice

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu (PNL), a depus un amendament la proiectul bugetului de stat pentru 2023 privind majorarea cu 15 milioane de lei a alocării bugetare pentru achiziţia a încă 1.000 de brăţări electronice, precum şi pentru cheltuieli de personal necesare monitorizării agresorilor, în scopul protecţiei victimelor violenţei domestice.

„Violenţa domestică rămâne o realitate tristă pentru România anului 2022. Datele statistice pentru primele 10 luni sunt elocvente: aproximativ 75.000 de cazuri în care poliţiştii au intervenit; numărul faptelor penale în domeniu a crescut la peste 46.000, cu 13,4% faţă de primele 10 luni ale anului 2021; au fost emise aproape 11.000 de ordine de protecţie provizorii, peste 4.000 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de instanţele de judecată”, spune Gorghiu.

„Problema este mare şi combaterea fenomenului este dificilă. Nu se realizează de azi pe mâine! Dar prin extinderea instrumentelor de prevenţie şi control eficiente, victimele violenţei domestice, aparţinătorii, societatea vor fi mai în siguranţă. Iar aici, monitorizarea cu brăţări electronice a agresorilor are un rol major”, a explicat ea, potrivit unui comunicat de presă citat de Agerpres.

„De aceea, am depus, în numele PNL, un amendament la proiectul bugetului de stat pentru 2023 pentru majorarea alocării bugetare cu 15 milioane lei pentru achiziţia a încă 1.000 de bucăţi, precum şi pentru cheltuieli de personal necesare acţiunilor care prevăd monitorizarea cu brăţară electronică. Şi asta înseamnă un lucru simplu: mai multe brăţări, mai multă protecţie pentru victimele violenţei domestice”, a adăugat ea.

Potrivit comunicatului, operaţionalizarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME) începând cu 1 octombrie a adus mai multă protecţie victimelor violenţei domestice şi mai mult curaj din partea lor de a se adresa autorităţilor, ştiind că există o soluţie funcţională. În prima lună de implementare a proiectului pilot, în 56 de situaţii a fost pusă în aplicare măsura „obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, adică 20% din totalul ordinelor de protecţie provizorii emise şi ordinelor de protecţie emise de instanţele judecătoreşti.

„Un început bun. Se poate însă şi mai bine! Dacă, de la momentul în care am iniţiat propunerea legislativă cu brăţările electronice (decembrie 2019) şi până la adoptarea legii (mai 2021), a trecut mai bine de un an şi jumătate, încă alte câteva luni până la implementarea legii, dinamica numărului victimelor violenţei domestice ne obligă să apăsăm pedala acceleraţiei şi să implementăm monitorizarea agresorilor cu brăţară electronică la nivelul altor două judeţe: Argeş şi Timiş”, mai subliniază Gorghiu.