Preşedintele Klaus Iohannis participă luni la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) şi la Forumul de Afaceri I3M de la Riga. Se iau decizii pentru criza alimentară – LIVE VIDEO

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Preşedintele Klaus Iohannis participă luni la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) şi la Forumul de Afaceri I3M de la Riga, unde va fi analizat modul în care Iniţiativa trebuie să se poziţioneze în actuala situaţie de securitate europeană, în special contribuţia pe care poate să o aibă, prin implementarea proiectelor strategice de interconectare, în domeniile transport, energie, digital.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni, într-o conferinţă de presă comună cu omologii din Letonia şi Polonia că traseul rutier și feroviar ‘Via Carpatia’ care va urma să lege Marea Neagră de Marea Baltică, are nevoie de o „accelerare” pe plan intern.

„Nu trebuie să ne imaginăm că vom face o autostradă nouă, cap-coadă, de la Marea Baltica la Marea Neagră, va conţine părţi de drum rapid sau autostrada care deja există, ideea este de a le lega în aşa fel încât să avem o conexiune rapidă, acelaşi lucru e valabil şi pentru calea ferată. Însă pentru a avea conexiunea finalizată este nevoie de mai mult timp. Acum accelerarea se poate întâmpla în plan naţional şi voi avea o întâlnire cu premierul şi cu miniştrii de resort să vedem noi în România cum putem să accelerăm implementarea acestor proiecte”, a declarat șeful statului.

Cele mai importante declarații făcute de Klaus Iohannis

„În 2018, am organizat cu succes, la Bucureşti, Summitul şi Forumul de Afaceri, iar cinci ani mai târziu, în 2023, România va găzdui din nou acest eveniment important. Această decizie, pe care am anunţat-o astăzi în plenul reuniunii noastre, reconfirmă importanţa majoră pe care România o acordă acestui format regional de cooperare. Preluarea mandatului de organizare a evenimentelor Iniţiativei de anul viitor readuce la Marea Neagră centrul decizional al Iniţiativei”, a spus şeful statului, la conferinţa de presă comună cu omologii din Letonia, Egils Levits, şi Polonia, Andrzej Duda.

Şeful statului a precizat că la summitul de la Riga s-a analizat modul în care Iniţiativa trebuie să se poziţioneze în actualul context de securitate european, în special contribuţia pe care poate să o aducă prin implementarea proiectelor strategice de interconectare, în cele trei domenii de bază – transport, energie, digital – punctând că este importantă recalibrarea răspunsului Iniţiativei pe plan multidimensional, cu concentrarea în acelaşi timp pe îndeplinirea obiectivelor de bază ale Iniţiativei.

Preşedintele Iohannis a salutat intervenţia în cadrul reuniunii a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, cu mesajul că Ucraina are nevoie de sprijinul Iniţiativei şi al statelor participante.

În acest context, şeful statului a reiterat sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei şi cetăţenilor săi.

„Ca ţară gazdă a viitorului Summit şi a Forumului de Afaceri al Iniţiativei, România va analiza toate posibilităţile prin care Iniţiativa poate ajuta Ucraina. În mod deosebit, ne vom concentra asupra proiectelor de interconectare la care Ucraina ar putea participa, ca partener al Iniţiativei. În acelaşi timp, România are convingerea fermă că şi Republica Moldova şi Georgia – care, la fel ca Ucraina, se află pe acelaşi drum către Uniunea Europeană – trebuie să primească acelaşi sprijin din partea noastră, pentru că rezilienţa lor este greu încercată în aceste momente”, a transmis preşedintele Iohannis.

El a subliniat că, în pregătirea Summitului de anul viitor, România va continua să susţină consolidarea Iniţiativei.

„Vom acţiona, astfel, pentru întărirea instrumentelor sale – Forumul de Afaceri, Fondul de Investiţii şi celelalte formate dezvoltate până acum cu succes. Vom încuraja noi investiţii ale Fondului”, a afirmat Iohannis.

Preşedintele Iohannis a arătat că, din perspectiva intereselor României, este încurajator faptul că recent, în marja Forumului Economic de la Davos, a fost semnat un acord între compania română Transgaz şi Fondul de Investiţii al Iniţiativei, care vizează dezvoltarea infrastructurii şi conectivităţii de gaze naturale, cu integrarea transportului de hidrogen, din ţara noastră, valoarea proiectelor fiind estimată la 626 de milioane de euro.

„Alte două proiecte, care reprezintă priorităţi pentru România, sunt iniţiativele Rail2Sea şi Via Carpathia, a căror implementare va îmbunătăţi legăturile noastre, dar şi mobilitatea militară şi rezilienţa în domeniul infrastructurii din regiune, care se dovedesc esenţiale în actualul context geopolitic”, a mai arătat Iohannis.

Şeful statului a salutat angajamentul puternic şi clar exprimat de partenerii Iniţiativei – SUA, Germania şi Comisia Europeană.

El a precizat că, pe durata noului mandat al României la conducerea Iniţiativei, ţara noastră va acţiona în deplină coordonare cu agenda strategică a Uniunii Europene, precum şi în direcţia consolidării parteneriatului transatlantic şi va depune toate eforturile necesare atragerii organizaţiilor financiare internaţionale, dar şi a mediului privat internaţional, în atingerea scopurilor I3M.

„Totodată, ne bucură interesul manifestat pentru Iniţiativă de către Regatul Unit şi Japonia. În următorul an, intenţionăm să dezvoltăm dialogul cu aceste state pentru a identifica posibilităţile concrete de cooperare”, a afirmat preşedintele Iohannis.

El a afirmat că prin toate aceste acţiuni România va continua să contribuie la reducerea decalajelor de dezvoltare şi la consolidarea rezilienţei în regiunea Celor Trei Mări, „în beneficiul prosperităţii cetăţenilor noştri, inclusiv ca răspuns concret la provocările de astăzi de la graniţele noastre”.